Tag: roman

Editura Litera continuă colecția Buzz BOOKS cu un roman de suspans și psihologic excepțional

Bestseller internațional, Elizabeth a dispărut, spune povestea lui Maud, o femeie în vârstă care se luptă cu ravagiile demenței senile și care începe o căutare disperată pentru a-și găsi cea mai bună prietenă, Elizabeth, despre care crede că a dispărut. Demersul ei în căutarea adevărului o va purta înapoi zeci de ani și va avea consecințe cutremurătoare. Citeşte tot articolul

Şapte biblioteci de nerecunoscut sau de ce să nu-ţi cumperi alte rafturi pentru cărţi

Dacă m-aţi vizita în fiecare săptămână, v-aş întâmpina, de fiecare dată, cu o casă nouă. Nu cu o altă adresă, ci doar cu mobila mutată în aşa fel încât să credeţi că e prima oară când veniţi în vizită. Biblioteca va fi acolo unde a fost masa. Masa, în locul canapelei. Canapeaua, în bucătărie. Bucătăria, deşi rămâne, din fericire, acolo unde e, nu rămâne niciodată aceeaşi. Locuiesc, de fiecare dată, în mai multe case, chiar dacă cei 40 de metri pătraţi nu se lungesc şi nici nu se lăţesc. Citeşte tot articolul

Dedublare, adică tragedie – „Viața, jocul și moartea lui Lul Mazrek”, Ismail Kadare

Ca și în celelalte romane ale sale, și în Viața, jocul și moartea lui Lul Mazrek Ismail Kadare reușește să reconstituie fragmente din istoria Albaniei într-o manieră inconfundabilă, amestecând observația realistă a dramelor din timpul dictaturii comuniste cu aluzii mitice, ironie calmă și ludic absurd-miraculos. Realul capătă o doză fantastică de absurd grotesc, căci poveștile din Iliada și Eneida sunt retrăite la modul extrem de dureros, semnificațiile fiind însă altele. Dacă în Antichitate grecii vin în Albania ca înspre un Paradis, în timpul dictaturii lui Enver Hodja albanezii încearcă cu prețul vieții să fugă în Grecia sau Italia, mai cu seamă înotând, trupurile lor neînsuflețite (fie că s-au înecat, fie că au fost prinși și împușcați), fiind purtate, ca lecție de bună purtare, printre oameni. Ca pe vremuri trupul lui Hector, efectul de contrast are aici din plin efectele scontate. Ismail Kadare aduce astfel în prim-plan problematica transfugilor, binecunoscută și românilor. Citeşte tot articolul

Urzeală și semințe de măr, despre „La marginea livezii”, de Tracy Chevalier

Îmi plac mult romanele lui Tracy Chevalier. Sunt romane istorice, scrise într-un stil lejer care nu lasă să se întrevadă imensa muncă de documentare din spatele poveștii. Cel mai mult îmi place felul în care scriitoarea americană recreează atmosfera istorică a cărților sale: Delft-ul medieval al lui Vermeer (Fata cu cercel de perlă), Parisul medieval al tapiserilor și vopsitorilor (Doamna și licornul), Londra de secol XVIII - în pragul iluminismului, dar ducând după sine moștenirile moravurilor medievale, noroiul și mirosurile pestilențiale puse alături de poezia și pictura lui William Blake (Simetria de temut) - sau nașterea timpurilor moderne - discuții despre evoluția și apariția omului apărute în febra vânătorii de fosile de la finalul secolului XIX (Făpturi uluitoare) - și noile moravuri sociale schimbate de feminismul în ascensiune (Îngeri căzători). Dincolo de personaje și povești, din romanele lui Tracy Chevalier îmi rămâne mereu în minte o anumită atmosferă specifică, un sentiment foarte precis al timpului descris. Citeşte tot articolul

„Sărbătoarea Corturilor”, de Ioan T. Morar – fragment în avanpremieră

În România anilor 1980, membrii unui grup coral specializat în cîntări bisericeşti caută să scape din robia unor confesiuni care nu-i mulţumesc, în încercarea de a descoperi adevărata credinţă. Aparţinînd iniţial cultului baptist, trec la penticostali, apoi la adventişti, iar în cele din urmă se circumcid şi se convertesc la iudaism. Astfel ajung să emigreze în Israel, unde fiecare se descurcă cum poate. Însă Jac, Corneliu şi Beni, cei trei conducători şi ultimii reprezentanţi ai grupului, nu îşi găsesc nici aici liniştea sufletească: Beni ajunge să îmbrăţişeze doctrina mesianică, devenind rabin, în vreme ce Jac şi Corneliu se întorc după 1990 în România, unde pun bazele unui cult iudeo-creştin, „Sărbătoarea Corturilor”, convinşi fiind, după ani de peregrinări, de un singur lucru: „Nu contează dacă rătăcim sau nu. Dumnezeu ne va găsi oriunde Îl căutăm”. Citeşte tot articolul

Lansare de carte: „Sărăcuţul lui Dumnezeu” de Nikos Kazantzakis, un roman despre viaţa Sfântului Francisc din Assisi

Marţi, 26 aprilie, ora 19.00, vă aşteptăm la Librăria Humanitas de la Cişmigiu pentru o seară dedicată romanului Sărăcuţul lui Dumnezeu de Nikos Kazantzakis, una dintre cele mai iubite şi traduse capodopere ale scriitorului grec. Roman ce recompune viaţa Sfântului Francisc din Assisi, Sărăcuţul lui Dumnezeu, a fost tradus în peste treizeci de limbi şi publicat în mai mult de patruzeci de ţări, multe dintre versiuni, precum cea germană, engleză ori spaniolă, cunoscând mai bine de zece ediţii succesive. Traducerea în limba română este semnată de regretatul Ion Diaconescu. La eveniment vor participa Francisca Băltăceanu, unul din cei mai importanţi hermeneuţi români ai Bibliei şi unul dintre traducătorii Septuagintei în limba română, părintele Dragoş Kelemen, călugăr în cadrul Ordinului Fraţilor Minori Conventuali, ordin întemeiat de Sfântul Francisc din Assisi, şi Dan C Mihăilescu, scriitor şi critic literar. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, directorul general al Editurii Humanitas Fiction. Citeşte tot articolul

„Sfârşitul a fost aproape”, de Bogdan Costin – fragment în avanpremieră

21.12.2012. Probabil cel mai faimos sfîrşit al lumii din istoria omenirii, datorat internetului. Totuşi, puţini au crezut că acesta chiar va avea loc. Emil Pop, taciturnul IT-ist al unei agenţii de publicitate, e unul dintre ei. Cu cîteva zile înainte, el o va răpi pe Mariana, colega lui de la Contabilitate, şi o va duce în buncărul său. Zilele petrecute acolo, în aşteptarea unei apocalipse puţin probabile, îi vor aduce Marianei revelaţii neaşteptate, în timp ce lumea de la suprafaţă va deraia de la cursul ei firesc atunci cînd cei care o cunosc vor constata dispariţia sa. Citeşte tot articolul

„Cartea șoaptelor”, de Varujan Vosganian, va apărea în limba engleză

Yale University Press, una dintre cele mai prestigioase edituri americane, a solicitat, pentru o perioadă de zece ani, drepturile de editare a romanului Cartea șoaptelor. Romanul va apărea în colecția „Margellos World Republic of Letters”, colecție ce reunește, potrivit editorilor, opere de importanță culturală și artistică, lucrări canonice ale literaturii și filosofiei, precum și autori contemporani importanți ce nu au fost traduși încă în limba engleză. Colecția reunește scriitori importanți ai lumii – Lev Tolstoi, Giacomo Leopardi, Gabriele D'Annunzio, Witold Gombrovicz, Federico García Lorca, Patrick Modiano etc. Dintre autorii români, pe lista autorilor publicați se află Norman Manea. Citeşte tot articolul

„Supunere” de Michel Houellebecq, un roman crepuscular

În ianuarie 2015, o coincidenţă teribilă a făcut ca lansarea celui mai recent roman al lui Michel Houellebecq, Soumission/ Supunere (Flammarion, 2015; Humanitas Fiction, 2015, traducere şi note de Daniel Nicolescu) să aibă loc în acelaşi timp cu atacurile teroriste (ale teroriştilor islamici) de la săptămînalul satiric Charlie Hebdo – şi asta cu atît mai mult cu cît romanul lui Houellebecq vorbeşte despre o ipotetică islamizare a Franţei în 2022. Citeşte tot articolul