Tag: roman

Legături de familie în Lumina clară a zilei, de Anita Desai

Am ales să citesc un roman indian, zilele trecute. Nu pentru că am prea mult timp, nu dintr-o curiozitate capricioasă şi în nici un caz din cauza condiţiilor meteo. A fost vorba de o foarte personală meteorologie a lecturii, pentru că în ultimii doi ani, la sfîrşitul lui ianuarie îmi strîngeam bine rucsacul de şireturi şi plecam în India. Pentru că anul ăsta nu s-a mai putut, am rămas măcar cu cititul şi n-a putut să mă scuture de nostalgia asta subcontinentală mai nimic altceva. Citeşte tot articolul

Din inima Africii și departe de ea

I had a farm in Africa, at the foot of the Ngong Hills. Astfel își începe Karen Blixen cartea pe care avea să o publice sub pseudonimul Isak Dinesen și care, de la prima la ultima pagină, stă sub semnul acelui had. Pornește la drum cu optimism: Din inima Africii e extrem de dulce și fermecătoare, însă până la sfârșit o să-ți rupă inima. Citeşte tot articolul

O experiență personală, de Kenzaburo Oe

Ce ciudat, să ți se spună Bird și să fii închis în propriile cuști: a nefericirii, prin viața familială; cea a limitării proprii, prin profesia sa și cea care îi înăbușă orice elan, socială, a vieții cotidiene din Japonia. Visul lui Bird e să ajungă în Africa, e gândul ce-l ține pe linia de plutire și-l face să viseze. Dar lucrurile nu sunt întotdeauna așa cum le plănuiești. În O experiență personală, câștigătorul premiului Nobel pentru literatură, Kenzaburo Oe, transformă experiența proprie în ficțiune. Citeşte tot articolul

O educație costitisitoare – un roman american la limita legală de viteză

Dacă aţi urmărit "Gossip Girl" sau alte seriale care descriu elita new yorkeză şi/sau americană în extenso şi aţi rămas cu o senzaţie de plăcere cumva vinovată, ceva similar veţi încerca şi citind O educaţie costisitoare de Nick McDonnel, roman apărut în colecţia Strada Ficţiunii de la Editura Allfa.

Citeşte tot articolul

Cartea anului în Elveţia scrisă de românul Cătălin Dorian Florescu

Nu ştiu cum se face că din ce în ce mai mulţi romani se remarcă în afara graniţelor ţării. Deloc surprinzător, nici scriitorii nu fac excepţie de la acest trend. Dacă miercuri seara s-a dat premiul (de 10.000 lei) pentru Cartea Anului de către România Literară Martei Petreu, am descoperit că un premiu (de 40.000 franci) pentru cartea anului în Elveţia s-a decernat săptămâna trecută unui scriitor de origine romană, în cadrul Festivalului literar de la Basel.

Citeşte tot articolul

Poker de Bogdan Coșa sau Ceasul de seară vs. dimineața la cafea

" [...] atunci mi-am dat seama că nimic nu e stabil în lumea asta, că orice aș face, oamenii vor merge mai departe în stilul lor. Că am de ales: ori accept asta, ori voi fi mereu mințit". (p. 86)

Umblă vorba în târg că Poker-ul lui Bogdan Coșa nu este un roman care se citește greu, că ar fi un pic consumerist, că este companionul ideal la ceas de seară sau de dimineață în metrou, în tren, plecând sau întorcându-te în București, și chiar și dimineața, pe stomacul gol, lângă o ceașcă de cafea. Așa este, și aș plusa spunând că este alternativa oricărui film de la ora 20.00 de pe multe posturi TV. Citeşte tot articolul

Lupul de stepă sau o pseudo-autobiografie a lui Hermann Hesse

Puțini scriitori au recenzat cu luciditate imperturbabilă și onestitate neînfricată progresul sufletului prin stadiile vieții. (Timothy Leary despre Hermann Hesse)

S-a mai spus: Lupul de stepă de Hermann Hesse nu este o carte ușor de citit, indiferent de ochii cui o lecturează. Așa că înainte de a-i recenza substraturile, am să vin cu două amănunte pe care s-ar putea să nu le știți. Citeşte tot articolul

Cel mai înalt turn din Baabylon de Sebastian A. Corn

Dintre scriitori români apropiaţi de curentul cyberpunk, se distinge Sebastian A. Corn, în ale cărui cărţi găsim un mix de realitate, ficţiune, fantastic, mitologic, oniric, utopic şi absurd. Cel mai înalt turn din Baabylon , reprezentativ pentru imaginarul tehnologic manipulat ficţional, adus de noile media, e genul de carte care poate fi citită atât de pasionaţii de SF cât şi de cei care nu au vreo sensibilitate anume pentru gen (ca mine). Citeşte tot articolul

Un posibil Paradis cu Toni Morrison

Paradis e romanul pe care Toni Morrison l-a scris după ce a luat Premiul Nobel pentru literatură, în 1993. E greu să nu fii curios cum scrie cineva care a obţinut premiul ăsta, ştiind în plus că a mai fost şi prima scriitoare afro-americană care a reuşit. Şi uite aşa m-am trezit mergând vinerea trecută cu Paradis în braţe acasă. Citeşte tot articolul

10 poveşti de dragoste frumoase, stranii sau altfel

Când spui cărţi de dragoste, rişti să te loveşti de o grămadă de prejudecăţi. Dragostea e asociată cu siropul, cu dulcegăriile şi cu doamnele ce citesc câte o pagină emoţionate când aşteaptă la coafor. Nimic mai greşit. Sunt poveşti de dragoste minunate în literatură, departe de stereotipiile dulci, poveşti care emoţionează şi uimesc profund. Am făcut o listă cu zece dintre ele. Citeşte tot articolul

Rădăcina de bucsau

Nu e uşor să citeşti cartea lui O. Nimigean, Rădăcina de bucsau, dar merită. E o carte de o complexitate aproape nefirească în peisajul literaturii române contemporane. Citeşte tot articolul

Drumul lui Cormac McCarthy – un drum pe care nu vrei sa ajungi

In mod normal, atunci cand te apuci de citit o carte cu actiune post-apocaliptica, te astepti la ceva depresiv si socant. De altfel, motivele pentru care de multe ori ajungem sa cititm astfel de carti este tocmai pentru ca sunt depresive si socante. Fascinatia pentru morbid este mult mai mai usor de satisfacut prin lectura decat prin filme - nimic care iti depaseste puterea de suporta nu trece de barierele creierului tau atunci cand citesti, dar in fata unui film nu te mai protejeaza nimic. Citeşte tot articolul

Name
E-mail