Cautare dupa "Lucian Blaga"

Despre capcanele istoriei cu Lucian Boia: elita intelectuală între 1930-1950

Am citit Capcanele istoriei în timp ce istoria recentă ne prindea în capcană şi pe noi: în 2004 scandam în Piaţa Universităţii pentru un preşedinte, iar în 2012 în aceeaşi piaţă protestam împotriva lui. Democraţia, a spus atunci un prieten, înseamnă libertatea de a te râzgândi. Am înţeles că exact asta a lipsit elitei intelectuale între anii '30-'50, libertatea de a se răzgândi. Pentru că în cel mai tulburat climat politic din istorie de cele mai multe ori alegerea se dădea între Academie şi Puşcărie, opţiunile se polarizau la extreme. Citeşte tot articolul

Barbu Cioculescu: „Înaintez vesel către centenar” (interviu)

A fost o plăcere să discut cu Barbu Cioculescu despre promoții literare și povești din culisele vieții culturale din anii '40, de la prietenia lui cu cei din așa-numita „generație a războiului”, până la strânsa prietenie dintre Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu.

Am pornind de la cărțile de memorii scrise de Barbu Cioculescu, așa ca Povestind despre atunci sau Amintirile unui uituc, ajungând să închegăm o discuție cât se poate de liberă și degajată, tema centrală rămânând, desigur, literatura.

Citeşte tot articolul


NOU LA EDITURA CARTEA COPIILOR: „Acesta e un poem care vindecă peștii” O carte despre cum să-i apropiem pe copii de poezia adevărată

București, 1 noiembrie 2018 — Editura Cartea Copiilor lansează „Acesta e un poem care vindecă peștii”, de Jean-Pierre Siméon, cu ilustrații de Olivier Tallec, în traducerea scriitoarei Lavinia Branişte. Cartea, lansată iniţial în Franţa în 2005, este prima carte pentru copii tradusă în română a cunoscutului autor francez Jean-Pierre Siméon. Povestea prinde viaţă prin ilustrațiile lui Olivier Tallec, pe care copiii şi părinţii l-au îndrăgit datorită cărţii „Lupul cel Mare şi Lupul cel Mic”, lansată anul trecut la Cartea Copiilor. Citeşte tot articolul

Poezia vie – happening sinestezic

Muzeul Național al Literaturii Române vă așteaptă la un eveniment menit să demonstreze că Poezia este vie. De echinocțiu, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, marți, 20 martie, la ora 18.00, și înainte de Ziua Internaţională a Poeziei, declarată de UNESCO începând din anul 1999 drept o recunoaştere a faptului că oamenii de litere şi de cultură, poeţii şi scriitorii din întreaga lume şi-au adus o contribuţie remarcabilă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale, în Mansarda MNLR din Str. Nicolae Crețulescu, nr. 8 (în spatele Bisericii Albe) va avea loc un happening sinestezic numit „Poezia vie” la care participă Oana Popa - recitare, Emy Drăgoi - jazz acordeon și Mariana Pachis - sand art, în parteneriat cu Prom’Art Creative. Citeşte tot articolul


Oliver Jens Schmitt la Sibiu

Editura Humanitas vă invită sâmbătă, 3 februarie, ora 17.00, la Librăria Humanitas Constantin Noica (str. Nicolae Bălcescu, nr. 16) la o întâlnire cu Oliver Jens Schmitt, profesor la Universitatea din Viena, președinte al secției istoric-filozofice al Academiei Austriece de Științe, autor al volumului „Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea și căderea Căpitanului” (Humanitas, 2017), care va intra în dialog cu Sorin Radu, Decan al Facultății de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Întâlnirea va fi urmată de o sesiune de autografe. Citeşte tot articolul


Ion Frunzetti – 100 de ani de la naștere

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la evenimentul „Ion Frunzetti – 100 de ani de la naștere” vineri, 19 ianuarie 2018, ora 14.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). Vor rosti un cuvânt despre personalitatea și opera acestuia acad. Răzvan Theodorescu, Mircia Dumitrescu, artist plastic, întâlnirea fiind moderată de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.  Citeşte tot articolul


Noutate editorială: „Cărți, vise și identități în mișcare. Eseuri despre literatura contemporană”, de Rodica Grigore

Împărțit în două secțiuni, intitulate Lectură și literatură, respectiv Istorie vs. rememorare, volumul acesta cuprinde eseuri dedicate unor scriitori ai epocii contemporane, a căror operă am citit-o (ori am recitit-o) adesea. Prima parte a cărții este centrată asupra unor texte reprezentative aparținând câtorva autori preocupați de diferitele aspecte ale relației dintre cititor și text și, deopotrivă, de semnificațiile pe care elementele livrești le primesc în contextul literaturii prezentului. Astfel, de la Octavio Paz, Anthony Burgess, J.M. Coetzee, Jeanette Winterson sau Alessandro Baricco și până la Jay Parini, Dario Fo ori Amos Oz, se va vedea că lecția marii literaturi este întotdeauna esențială pentru configurarea orizonturilor textului contemporan. Care, cel puțin la unul dintre nivelurile sale, reprezintă și un efort de a reciti (și de a reinterpreta) ceea ce s-a scris în epocile anterioare. Cea de-a doua secțiune a cărții de față analizează, mai cu seamă din perspectiva raportului stabilit între istorie și rememorare, scrieri ale unor autori proveniți din spații culturale diferite, precum Boris Pahor, Ismail Kadare, António Lobo Antunes, Miguel Delibes, Javier Marías sau James Meek, pentru a evidenția, în fiecare caz în parte, rolul amintirii, al înregistrării exacte a evenimentelor petrecute, dar, deopotrivă, al imaginației creatoare, mai ales prin raportare la mecanismele istoriei și ținând seama de modul în care aceasta influențează destinul omenesc. Citeşte tot articolul


O închisoare comunistă și romanul ei excepțional – „Orașul închis”, Viorica Răduță

Pe coperta volumului Memoria, istoria, uitarea al lui Paul Ricœr este reprodusă o sculptură barocă, din biblioteca Mănăstirii Wiblingen (Ulm,) în care este reprezentată o confruntare dintre Cronos ce încearcă să smulgă o filă dintr-o carte şi istoria însăşi, care opreşte gestul zeului cu mâna stângă, în timp ce în mâna dreaptă oferă vederii propriile-i instrumente: cartea, călimara şi stiletul. Această valoare de instrument al istoriei, ce se opune ştergerii urmelor provocate de trecerea timpului, o are și recentul roman scris de Viorica Răduță, Orașul închis. Citeşte tot articolul


4 autori, 60 de minute în crevasă

Sâmbătă, 16 decembrie 2017, ora 19:00, la sediul Muzeului Național al Literaturii Române, Sala Perpessicius (Strada Nicolae Crețulescu nr. 8, București) va avea loc prima prezentare a revistei multilingve și multimedia Crevice, urmată de o lectură a scriitorilor Teodor Dună, Robert G. Elekes, Iulia Modiga și Elena Vlădăreanu. Moderatori: Andra Rotaru și Eli Bădică. Eveniment realizat de revista Crevice în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române. Citeşte tot articolul


Robert G. Elekes: „Biofilm este un spectacol fluid, care se adaptează” (interviu)

Biofilm a fost mai întâi titlul unui poem din volumul aici îmi iau dinții-n spinare și adio, de Robert G. Elekes (editura Tracus Arte), apoi a devenit un spectacol experimental de dans contemporan, muzică și poezie, conceput de Robert G. Elekes, Petra A. Binder, Radu Mureșan și George Pandrea. Din 2017, Biofilm a devenit biografia fiecăruia dintre aceștia, a spațiilor și evenimentelor sociale sau politice actuale.

Citeşte tot articolul


Scriitorul Irvine Welsh vine în România, la Z9Culture

Celebrul scriitor Irvine Welsh, autorul bestsellerului Trainspotting, se va afla în România în perioada 21-28 octombrie 2017.

Unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori ai lumii, precum și unul dintre cei mai iubiți autori Polirom, Irvine Welsh își va întâlni cititorii români la București – duminică, 22 octombrie, ora 18.00, Club Control (Str. Constantin Mille 4), alături de Ștefan Baghiu, Andra Matzal și Vlad Pojoga, precum și la Sibiu – miercuri, 25 octombrie, ora 18.00, Teatrul pentru Copii și Tineret Gong (Str. Alexandru Odobescu nr. 4), alături de Vlad Pojoga și Andrei Terian. Citeşte tot articolul