În seara zilei de joi, 3 aprilie, scriitorul Andrei Bodiu a murit fulgerător, la Oradea, în urma unui infarct. Avea 48 de ani – născut pe 27 aprilie 1965, la Baia Mare –, era absolvent şi doctor în litere al Universităţii din Timişoara (cu teza Poezia generaţiei optzeci, 2001). Pierderea lui este una foarte mare pentru spaţiul cultural românesc – pe cât de mare, pe atât de neverosimilă…

Pentru cei care nu-l cunosc, Andrei Bodiu a fost un important poet nouăzecist – în siajul poeziei optzeciste, prieten foarte bun şi coleg de catedră, de altfel, cu Gheorghe Crăciun şi Alexandru Muşina – doi autori optzecişti de prim rang, care au plecat şi ei dintre noi prematur, unul după altul…

 

Andrei-Bodiu

El şi-a început activitatea literară ca membru al grupului de la Braşov, grup format în anii ’80 împreună cu poeţii Simona Popescu, Caius Dobrescu şi Marius Oprea, şi a fost membru al Cenaclului Universitas din Bucureşti (condus de profesorul Mircea Martin). A debutat în 1991, în volumul colectiv Pauză de respiraţie, publicat în colaborare cu Simona Popescu, Caius Dobrescu și Marius Oprea.

Volume de poezie: Cursa de 24 ore (Editura Marineasa, 1994); Poezii patriotice (Editura Marineasa, 1995); Studii pe viaţă şi pe moarte (Editura Paralela 45, 2000); Oameni obosiţi (Editura Paralela 45, 2008). Studii critice: Direcţia 80 în poezia română (Editura Paralela 45, 2000); Şapte teme ale romanului postpaşoptist (Editura Paralela 45, 2002); George Coşbuc, micromonografie (Editura Aula, 2002); Mircea Cărtărescu, micromonografie (Editura Aula, 2003). Romane: Bulevardul Eroilor (Editura Paralela 45, 2004).

Andrei Bodiu a fost, în egală măsură, şi critic literar, dar mai ales un intelectual care lasă în urmă o impresionantă operă de construcţie culturală: el este un iniţiator pasionat al efervescenţei culturale braşovene din ultimii ani, fost decan al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov – o universitate care a devenit un reper al vieţii universitare româneşti graţie lui şi prietenilor săi deja pomeniţi, Gheorghe Crăciun şi Alexandru Muşina. Lui Andrei Bodiu i se datorează organizarea unor evenimente culturale importante şi de anvergură, cum ar fi Bienala Europeană de Poezie sau Conferinţa Naţională Universitară de Literatură Română Contemporană.

L-am cunoscut pe Andrei Bodiu, era un om cald şi deschis, entuziast, inimos, un bun organizator şi întreprinzător, care punea pasiune în tot ceea ce făcea; inima, iată, i-a jucat o festă – şi nouă tuturor, lăsându-ne îndureraţi şi revoltaţi de absurdul unei astfel de dispariţii, pe care mintea n-o poate accepta.

Redau mai jos un poem din volumul colectiv Pauză de respiraţie, ediţia a doua, Tracus Arte, 2011:

 

Jail-house rock

 

Există mai multe feluri de a-ţi

arăta indiferenţa.

De exemplu să te strîmbi în mijlocul unei

Şedinţe să fii întrebat dacă ţi-e rău. „Nu”

să răspunzi.

Mă gîndeam la blonda care a trecut prin faţa ferestrei

ar putea semăna cu Jessica Lange

aşa cum am văzut-o eu într-o poză foarte proastă

aşa cum mi-am închipuit-o mai bine spus

dar nu lipită cu sînii de geamul troleului

într-o după-amiază ploioasă în care totuşi

părul ei blond s-ar suprapune perfect

pe decorul întunecat „nu-i aşa?” l-am întrebat

pe prietenul meu.

Era supărat. N-a spus nimic.

A dat doar din umeri.

 

Adina Diniţoiu

Critic literar, jurnalist cultural și traducator din franceză, redactor la Observator cultural. Colaborează cu cronică literară la România literară, Dilema veche, Dilemateca, Radio Romania Cultural. Este autoarea cărții "Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în fața politicului și a morții", Editura Tracus Arte, 2011.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *