Acum o săptămână și câteva zile mă întorceam de la Bookfest Tîrgu Mureș, ediția a IV-a, plină de entuziasm. Deși nu am stat pe toată perioada salonului de carte, ci doar (aproape) două zile, a fost suficient ce am văzut acolo pentru a mă convinge că avem nevoie de târguri de carte (și) în țară, nu numai în capitală. A fost primul salon de carte din provincie la care am mers, după cele organizate tot de Bookfest (adică de Asociația Editorilor din România, AER, sub egida Federației Editorilor din România), la Iași, în timpul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere (FILIT). Nelegat de niciun festival sau alt eveniment literar mai mare, Bookfest Tîrgu Mureș a fost o reușită, din punctul meu de vedere, grație publicului, cititorilor (cu precădere tineri) care au fost prezenți în număr mare la târg, au participat la lansările organizate cu această ocazie, dar, mai important decât atât, au consultat ofertele editurilor, și-au ales cărți pe gustul lor și s-au bucurat de zile pline printre zeci de mii de volume.
În cifre, această ediție a salonului de carte de la Tîrgu Mureș, care a avut loc între 21 și 24 septembrie, la Teatrul Național și s-a întins pe parcursul a patru zile, a însemnat o ofertă de aproximativ 50.000 de cărți, optsprezece expozanți – de la editurile mari precum Polirom, Humanitas, Nemira, RAO, Litera, Curtea Veche, Corint, ALL, Niculescu, Herald, la cele mai mici, cum ar fi Univers Enciclopedic, Integral, Diana Press, Mega, dar și distribuitori de carte precum Okian și Libris Eminescu ori de muzică, cum sunt Byton Music și Music Media -, treisprezece evenimente, organizate în weekend – lansări de carte, întâlniri cu autori, sesiuni de autografe -, douăzeci și unu de personalități culturale invitate (de la scriitori români la critici, istorici, sociologi, redactori de carte, oameni de promovare etc.) și un concert – Sarmalele Reci.
Ar fi interesant de văzut și care a fost numărul de vizitatori ori cel al cărților cumpărate, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra ediției, dar datele nu sunt publice momentan. În orice caz, nu am văzut Teatrul Național gol nicio clipă. Și, deși am asistat la câteva lansări de carte foarte faine sâmbătă, 23 septembrie – în ordinea evenimentelor, menționez întâlnirile cu Ioana Nicolaie, Mircea Cărtărescu, Sabina Fati, Vintilă Mihăilescu, Sebastian Lăzăroiu, Tatiana Niculescu Bran -, și mi-aș fi dorit să-i ascult și pe alții (cum ar fi Ioana Bâldea Constantinescu, Ioana Bradea, Bogdan-Alexandru Stănescu ș.a.), scriu în cele ce urmează nu despre acestea (chiar dacă sunt multe lucruri interesante de spus), ci despre public și, implicit, despre necesitatea de a organiza târguri de carte (și) în provincie.
Încă de când am ajuns prima dată în târg, vineri, 22 septembrie, în jurul prânzului, m-a surprins faptul că printre standuri erau preponderent copii și adolescenți (undeva la 90% din publicul-cumpărător), în cele mai multe cazuri neînsoțiți de părinți sau profesori – așadar, nimic organizat, cei mai mulți dintre ei veniseră după sau înainte de școală, cu ghiozdanele în spate, și își căutau cărți nu pentru programa școlară, ci pentru timpul lor liber.
Plimbându-mă printre standuri, i-am văzut pe aceștia răsfoind cărți, vorbind cu prietenii despre ce să-și ia, ce noutăți au mai apărut, la ce editură să mai meargă și tot așa. Ba chiar am zărit câteva grupuri în spațiul de lectură de la ultimul etaj, citind din cărțile pe care și le luaseră, în timp ce-și așteptau colegii să-și termine rondul prin târg. Iar în fața teatrului, stând la o țigară, am asistat la o scenă care m-a făcut să zâmbesc. Doi băieți (în jur de 12-13 ani) alergau spre târg. Când s-au apropiat, le-am auzit o parte din conversație; cel care era al doilea îl întreba pe primul, ușor indignat, ce vrea să facă la teatru, de ce aleargă într-acolo. Primul i-a strigat că vrea să treacă puțin pe la târg, să-și ia și el o carte-două, iar apoi pot merge să se joace. Cel de-al doilea n-a fost prea încântat de planul prietenului său, dar l-a însoțit, resemnat. Un episod simpatic tare.
Dinamica în târg s-a schimbat puțin sâmbătă, 23 septembrie, probabil grație evenimentelor – nu e de mirare că întâlnirea cu Mircea Cărtărescu, de exemplu, a umplut până la refuz teatrul. Copiii și adolescenții erau însoțiți, de data aceasta, de părinți – dar, îmbucurător, tot singuri își alegeau cărțile; doar la cei micuți, de 3-4-5 ani, părinții le arătau volume, le citeau, le dădeau cărțile să le frunzărească. Am observat că se venea cu întreaga familie la târg, ceea ce mi s-a părut iar tare frumos. Și au apărut și mai mulți tineri, studenți sau absolvenți.
Am vorbit cu mulți dintre cei veniți la Bookfest, curioasă să văd dacă mai aveau vreun alt târg de carte pe parcursul anului (răspunsul e nu), ce părere aveau de organizarea unui astfel de eveniment în orașul lor (păreri pozitive, unii erau pentru prima dată la târg, alții reveniseră după alte ediții, încântați de ce au văzut în trecut), ce cărți îi atrăgeau, ce întâlniri nu voiau să rateze și tot așa. Transcriu, mai jos, câteva astfel de scurte conversații.
Mi se pare drăguț târgul de carte. Am mai venit și anul trecut, și acum doi ani, cu niște prieteni. Acum doi ani, una dintre doamnele scriitoare care au venit atunci mi-a și semnat o carte pentru copii și m-am bucurat tare. Era o carte cu un moș al timpului [n.r. o întreb dacă se numea Domnișoara Poimâine și joaca de-a Timpul, îmi confirmă și îi spun că pe autoare o cheamă Adina Rosetti]. Da, da, Adina Rosetti mi-a scris pe carte.
Acum mi-am luat o carte de modă, niște volume cu aventuri, o carte mică, mică, de buzunar. Am ales câteva cărți și pentru fratele meu mai mic.
Nu am mereu chef să citesc, dar, când am, citesc cărți de aventură. Mai citesc și pentru școală, unde avem un club de lectură în fiecare lună, primim câte o carte pe care o alegem noi și o citim.
Îmi place să citesc pentru că așa înveți să scrii cuvintele mai bine și să fii mai educat.
Oana, 9 ani, elevă
E prima dată când particip la Bookfest. Am fost și ieri (n.r. vineri, 22 septembrie), am venit și astăzi tocmai pentru că mi-a plăcut ce am văzut aici. Mi se pare o experiență interesantă. Sunt student la medicină, citesc cam tot timpul, și am venit să-mi iau cărți noi apărute în domeniul medical, dar caut și literatură SF, și istorie.
Târgul acesta este o inițiativă bună și mă bucur că se întâmplă, sper să mai fie ediții. E o ofertă diversă, și pentru copii, și pentru adulți. Sigur că mai multe edituri și mai multe cărți sunt întotdeauna binevenite.
Cosmin, 20 ani, student
Aceasta este a treia ediție Bookfest la care particip. Sunt filolog, profesoară de engleză, așa că am venit, în primul rând, pentru a-mi cumpăra materiale didactice. Dar de acolo, din aproape în aproape, am trecut peste tot și am găsit multe alte cărți care mă interesează. Nu știu niciodată dinainte ce voi cumpăra, nu vin cu o listă; frunzăresc și, dacă mă convinge, o iau. Astăzi (n.r. sâmbătă, 23 septembrie), mi-am luat Peisaj după isterie al lui Mircea Cărtărescu, volumele doamnei Sabina Fati, pentru că m-a cucerit la lansare, dar și pentru că îmi place literatura de călătorie și istoria, iar acum frunzăresc puțin cartea despre Zelea Codreanu a Tatianei Niculescu Bran.
Gabriela Dinea, 64 ani, profesoară de engleză
Eu nu am găsit multe cărți care să-mi placă – cărți de mister, de exemplu. Am găsit, în schimb, o carte de Agatha Christie și mi-am luat-o, acum citesc din ea și mi se pare interesantă.
Mara, 12 ani, elevă
Eu caut cărți clasice, nu pentru școală, ci pentru mine. Am găsit niște titluri frumoase la Editura Polirom, la prețuri mici, așa că mi-am luat câteva. Îmi place ce văd aici, la târg, și voi mai veni. Aș vrea să avem mai des târguri dintr-acestea, să vină mai multe edituri, să avem mai multe cărți pentru copii.
Ștefania, 14 ani, elevă
Cele câteva opinii pe care le-ați citit, luate la cald, la Teatrul Național, cred că sunt relevante pentru atmosfera pe care am simțit-o în timpului salonului de carte Bookfest Tîrgu Mureș. Toți cei veniți acolo păreau că au nevoie de un astfel de eveniment – și asta chiar dacă Tîrgu Mureș are trei librării, două micuțe și una mare, spre deosebire de multe alte orașe de provincie, care nu au niciuna („în România există aproximativ 260 de librării, din care mai mult de o treime se află în București”, spune Marius Chivu în articolul acesta). În acest context, cred că avem nevoie (măcar) de târguri de carte în toată țara – fie ele organizate de asociații sau de independenți -, avem cititori, trebuie doar să-i creștem și să le facem accesul la cărți mai lin.
