Literatură română

Bookaholic.ro susține literatura română!

Haideți să descoperim împreună literatura română și să cunoaștem cât mai mulți scriitori, să le citim cărțile și să îi ascultăm ce spun! Literatura română este un domeniu fascinant dar, din păcate, este prea puțin cunoscută și susținută și ne dorim să scoatem în față cărțile care merită citite.

Recenzii literatură română

Scriem recenzii de literatură română nouă sau veche, îi citim cu atenție pe autorii români și căutăm cele mai interesante lucruri în cărțile românești. Literatura română este plină de surprize minunate pe care vrem să le descoperim împreună. Tocmai de aceea, găsiți aici atâtea cronici și recomandări de cărți românești.

Interviuri cu scriitori români

Stăm de vorbă cu scriitori cunoscuți sau debutanți și ne bucurăm să ascultăm ce au ei de spus despre cărțile și viața lor. Interviurile ne aduc întotdeauna o privire de adâncime asupra universului interior al unui scriitor roman.

Noutăți

Ne place să fim mereu la curent cu tot ce e nou în literatura română, să descoperim scriitori români interesanți și să mergem la evenimente culturale, de la lansări de carte la discuții despre autori clasici.

Mihail Sebastian, dincolo de „Jurnal” – proza

În general, când spunem Mihail Sebastian, ne gândim automat la Jurnal, uitând că Sebastian a fost şi un talentat prozator. Dacă teatrul său a avut un succes constant, chiar şi în prezent punându-se frecvent în scenă Jocul de-a vacanţa sau Ultima oră, proza sa a fost văzută  mai degrabă ca o încercare nu pe deplin reuşită. Există însă o doză de autenticitate care întotdeauna mi s-a părut că salvează aşa-zisele carenţe (de pildă, aşa cum i-au reproşat numeroşi critici, un lirism prea accentuat). Citeşte tot articolul

Interviu cu Mădălina Andronic despre Zâna Zorilor şi alte poveşti frumos ilustrate

Mădălina Andronic ilustrează poveşti sau face din ilustraţii poveşti de sine stătătoare. Am cunoscut-o pe Mădălina de jumătate de an, iar de atunci încoace de câte ori văd o nouă ilustraţie sau un nou proiect semnat de ea mă minunez de fiecare dată. De la felicitări ilustrate, la ilustraţii care abia aşteaptă să vină înrămate la tine acasă, de la cărţi extraordinar desenate la bijuterii fantastice... tot ce-i iese din mâini ne spune că avem de-a face cu un ilustrator şi un artist de care vom auzi constant :) Citeşte tot articolul

Sânge satanic, de Cristina Nemerovschi

Cred că îmbătrânesc. Altfel nu-mi explic cum de nu mi-a plăcut defel, ba chiar mi-a displăcut până la crâmpoţirea sufletului romanul Sânge satanic de Cristina Nemerovschi. Dacă aveam cu 10 ani mai puţin, probabil l-aş fi adorat şi mi-aş fi propus ca atunci când mă fac mare să fiu o Cristină Nemerovschi, care e atât de cool şi vorbeşte ca băieţii. Dacă aş fi avut cu 15 ani mai puţin, m-aş fi sinucis din dragoste pentru personajul principal M. ori chiar pentru autoare. Aşa, având cu 15 ani mai mult decât publicul pentru care este menită această carte, sinuciderea nu-mi mai e atât de la îndemână, dar, recunosc, am nutrit sentimente destul de criminale faţă de cartea care mi-a ocupat degeaba atât de mult timp. Citeşte tot articolul

O noapte cu literatură plină – Noaptea Literaturii Europene

Vremea în sfârşit blândă a ţinut cu iubitorii de literatură pe 30 mai, la Noaptea Literaturii Europene (un proiect EUNIC, coordonat de ICR), de la Fundaţia Löwendal, şi i-a adus într-un număr considerabil la un maraton de lecturi din peste 50 de autori români şi străini, dezbateri, spectacole-lectură. Uneori, scriitorii invitaţi să citească aveau ei înşişi cărţi din care, apoi, lectura altcineva şi, în unele cazuri, lectura a fost realizată chiar de către autorii înşişi. Citeşte tot articolul

„Nu sunt scriitor, doar un personal literar auxiliar cu carte de vizită” – un cristian

Om de editură, organizator de proiecte culturale, redactor la Observator cultural, un cristian (pseudonim pentru Cristian Cosma) este acum şi prozator. Morţii Mă-tii, roman publicat în 2011, la Casa de pariuri literare (care numără două premii în palmaresul său, unul acordat de revista Tiuk! şi altul primit în cadrul Galei Bun de Tipar), este o provocare la adresa cititorului, în speţă la adresa celui care judecă o carte numai după titlu. Dar cine trece de titlu va avea o surpriză, şi una chiar foarte plăcută: va descoperi un scriitor – deşi afirmă sus şi tare că nu se încadrează în această categorie – care chiar are ceva de spus. Vă invităm la un interviu cu autorul, „un personaj” al lumii literare româneşti din ultimii cincisprezece ani, care vorbeşte aici nu numai despre traseul care l-a dus la scrierea acestei cărţi, ci despre întreaga sa experienţă, underground şi nu numai, din culise şi de pe scenă. Citeşte tot articolul

Istoria ca un dans de tango

În fluxul de cărţi despre comunism care au tot apărut în ultimii 10-15 ani, puţine sunt cele care reuşesc să impresioneze – asta pentru că a cam devenit o regulă nescrisă că trebuie să arăţi cât de rău era pe vremea de tristă amintire, iar esteticul trece în subsidiar, căci povestea nu trebuie să exceleze neapărat prin construcţie sau prin conturarea de personaje, ci prin mesaj, obligatoriu anticomunist. Cam supralicitată această temă (şi în literatură, şi în film), dar şi obosită înainte de vreme, căci din ea s-ar fi putut scoate producţii cu mai multă substanţă, aşa cum s-a întâmplat în cazul dramei Holocaustului sau chiar în cazul tragediei de la 11 septembrie (dacă e să amintim doar cartea lui Jonathan Safran Foer, Extremely Loud and Incredibly Close). Astfel că, deşi cu un titlu atractiv şi cu o copertă ce trimite la filmele poliţiste din anii ’50 sau poate la clasicul Casablanca, nu am sperat ca în cel mai recent roman al lui Stelian Tănase, Moartea unui dansator de tango, să întâlnesc în sfârşit o scriitură eliberată de obsesia de a evidenţia ororile sistemului, o carte ce nu îţi mai pune în faţă o pancartă pe care scrie „aşa trebuie să gândeşti şi să simţi despre ce a fost înainte de ’89”. Citeşte tot articolul

Norman Manea: „Literatura este, în esenţa ei, amorală. Morala ei vine implicit”

Într-o discuţie care a captat atenţia publicului de la Librăria Bastilia timp de aproape trei ore, Norman Manea, aflat în ţară la invitaţia revistei Observator cultural şi a Editurii Polirom, a invitat la un dialog care să nu stea sub lupa  moralităţii, ci să fie mai caustic, în sensul de a încerca să descopere miezul creativităţii. „Literatura este, în esenţa ei, amorală. Morala ei vine implicit, şi nu explicit. Cînd vine explicit, e o proastă literatură, cum ştim prea bine”, a afirmat Norman Manea, pentru care, indiferent de cît de multe traduceri beneficiază cărţile sale, singura limbă trăită este limba română. Citeşte tot articolul

“Cartea şoaptelor” – o cronică a învinşilor istoriei

Deşi a mai scris şi proză, şi poezie, abia odată cu romanul Cartea şoaptelor – relevant pentru ilustrarea modului în care recursul la amintiri, şi mai cu seamă, la amintirile în care familia şi membri ai comunităţii sînt implicaţi, este unul structurant – Varujan Vosganian a reuşit să se impună cu adevărat şi ca scriitor. În Cartea şoaptelor, Vosganian intenţionează să se înfăţişeze pe sine nu printr-o introspecţie amănunţită, ci prin plasarea sa foarte bine precizată în rîndul unei anume comunităţi – cea armenească. Citeşte tot articolul

Interviu – Ștefana Czeller: “Lecția cea mai importantă pe care mi-a oferit-o presa este că viața chiar bate literatura”

Ștefana Czeller e din Iași și e ziaristă. Munca ei de zi o ține prin tribunale, pentru că acoperă domeniul justiției - dar seara, și în weekend, Ștefana abandonează piramida inversată și scrie ficțiune. Romanul ei, "Cerneală și sânge", lansat în 2011, a fost primit extrem de bine, și i-a adus premiul pentru debut la Romcon 2012 și premiul pentru încurajare la Eurocon 2011. Mai multe despre ea poți citi pe blogul ei. Noi am întrebat-o despre ce, cum și când citește, despre science fiction, dar și despre cum te influențează, ca scriitor, experiența de jurnalist. Citeşte tot articolul

Ceci n’est pas une histoire féministe – despre Ibrăileanu

Că mulţi dintre marii filozofi şi gânditori, de la noi şi nu numai, au fost misogini e un fapt bine ştiut – Kant, Schopenhauer, Noica, G. Călinescu etc. - nimic surprinzător. Mai uimită am fost însă când am dat peste volumul de Scrieri alese de Garabet Ibrăileanu, apărut la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în 2010. Când vorbim despre criticii de la începutul de secol XIX, Garabet Ibrăileanu apare ca o figură de intelectual cu vederi deschise, un critic care a trecut de la a susţine specificul naţional la a promova filonul estetizant. Volumul aduce în prim-plan şi latura de publicist a lui Ibrăileanu, făcând cunoscute cititorilor o serie de articole scrise în anii ’20, în Viaţa românească. Surprinzător, sobrul Ibrăileanu se aventura în consideraţii frivole şi îşi expunea părerile despre modă, căsătorie, femei. Poate că de la această figură mai modernă a epocii, te-ai fi aşteptat să aibă vederi mai moderate, dar nici Ibrăileanu nu a fost mai „open minded” decât G. Călinescu sau Camil Petrescu: pentru el, femeia este, oricât şi-ar învălui părerile într-o notă „filozofică”, încercând să justifice ontologic diferenţierea între sexe, cetăţean de rangul al doilea. Citeşte tot articolul

Concursul de Debut Literar UniCredit: ediția V + o dezbatere

Concursurile de manuscrise au devenit o modă în ultimii 10 ani printre scriitorii nedebutați. Cele mai prolifice dintre toate au fost, până nu demult, concursul de debut de la Cartea Românească şi geamănul său karmic - concursul pentru tinerii până în 35 de ani de la USR (detalii aici). De 5 ani, însă, un alt concurs s-a ridicat în atenţia celor care vor să se lanseze în lumea literară - Concursul de Debut Literar UniCredit.  Citeşte tot articolul


Cu cine dăm nas în nas anul acesta la Bookfest

A început numărătoarea inversă pentru Bookfest, unul din târgurile de carte de la care ne-am obişnuit anual să avem aşteptări mari şi la care cu siguranţă vom da nas în nas cu scriitori români importanți, dar și cu critici, editori, jurnaliști. Bookfestul se va ţine în perioada 30 mai - 3 iunie, iar lansările romaneşti importante de anul acesta vor purta semnăturile Neagu Djuvara, Mircea Cărtărescu, Lucian Boia și Gabriel Liiceanu. 5 zile, 250 de evenimente; lansări, sesiuni de autografe, discuţii şi dezbateri, jurnalişti, scriitori şi cititori - se anunţă un alt maraton literar care va strânge bookaholicii bucureşteni sub acoperişul imens al Romexpo. Citeşte tot articolul


La mulți ani de Ziua Internațională a Cărții!

Dacă 23 aprilie este ziua onomastică pentru mulţi Gheorghe, George, Georgiane şamd (la mulţi ani, pe această cale :) ), în lumea literară reprezintă, încă din 1923, Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor. Data de 23 aprilie nu a fost aleasă la întâmplare pentru un eveniment de gen. Această zi reprezintă, din coincidenţe mai mult sau mai puţin galactice, data la care mulţi scriitori de renume au murit. Mai exact, în 1616, pe 23 aprilie, au trecut în nefiinţă Miguel de Cervantes, William Shakespeare şi Inca Garcilaso de la Vega. Totodată, 23 aprilie a fost data naşterii sau a morţii pentru alţi scriitori importanţi precum Maurice Druon, Haldor K. Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel Mejía Vallejo. Citeşte tot articolul