Concurs inchis! Castigatori: Oana, Laurentzyu, Andreea. Ii rugam sa isi verifice mailurile pentru a vedea cum intra in posesia cartilor.

Avem o carte tare interesantă oferită de Editura Trei. De fapt, avem trei cărţi de la Trei, precişi să fim, trei exemplare din Bărbatul de 100 de ani care a sărit pe fereastră şi a dispărut. Lung titlu, nu? Tot e bine, ştim la ce să ne aşteptăm.

Allan Karlsson e un domn ce se pregăteşte să împlinească 100 de ani într-un azil de bătrâni. Doar că, urând sindrofiile şi formalităţile, domnul cu pricina fuge pe geamul instituţiei ce-l găzduia. Cartea este povestea nebunească a bătrânului ce nu mai are nimic de pierdut şi o incursiune în istoria secolului XX.

Cartea este scrisă de Jonas Jonasson care, la fel ca şi personajul într-un fel, decide la un moment dat să renunţe la viaţa de jurnalist, de consultant media sau de producător TV şi să facă o schimbare majoră. Se apucă de scris. Cu un succes nebun în Suedia, cartea sa de debut promite acum să cucerească şi Europa.

Ce trebuie să faceţi voi, bookaholici, pentru a câştiga unul dintre cele trei exemplare? E foarte simplu, trebuie doar să scrieţi un comentariu la acest articol unde să răspundeţi la întrebarea: Care e lucrul pe care ţi-l doreşti cel mai mult să îl faci dar pe care nu l-ai făcut până acum? Cu explicaţii, bineînţeles. 🙂

Căutăm cele mai creative şi interesante răspunsuri. Până la urmă, toţi avem o grămadă de lucruri pe care nu avem curajul încă să le facem, de la a ne da demisia şi a merge în jurul lumii până la a scrie o carte. Vrem să le auzim pe ale voastre!

Redacţia Bookaholic va premia cele mai interesante trei răspunsuri cu câte un exemplar din  Bărbatul de 100 de ani care a sărit pe fereastră şi a dispărut.

Deadline: 15 septembrie, ora 12:00. Câştigătorii vor fi anunţaţi aici. Vă rugăm să comentaţi cu numele real şi cu o adresă de mail validă, pe care vă putem contacta ulterior.

Succes şi inspiraţie!

freelancer pe proiecte de comunicare online, a lucrat ca Head of Creative la Fourhooks și redactor Metropotam.ro; colaborări în presa culturală: Dilema Veche, Observator Cultural, Cultura; co-autor al romanului colectiv Rubik


52 comentarii
  1. Arsene Grig

    Imi doresc mult sa ajung in Peru,prin locurile lor sacre.Sa ma cufund intr-o stare interioara de liniste alaturi de un saman si sa-i simt vibratia.Cunosc persoane care organizeaza astfel de excursii,dar din pacate latura financiara e dificila….

    Reply ↓
  2. Musat Cristina

    Imi doresc sa iau totul de la capat cu aceeasi nebunie si acelasi elan halucinant. Sa-mi recladesc viata, sa ma recompun sufleteste… Sa am puterea sa spun: “Renunt la tot! Vreau o schimbare. Imi doresc sa fiu fericita.”
    As vrea sa ma joc cu timpul, cronosul ce-mi mosoara clipele destramarii, sa-l opresc in loc macar pentru o zi. Vreau sa dispara timpul, sa traiesc plenar… Sa stea in loc pentru micile placeri ale vietii.

    Reply ↓
  3. Ciobanu Angelica

    Cel mai mult imi doresc sa am o fetita (Sophie), pana acum am reusit un baiat superb.

    Reply ↓
  4. Besna Florentina

    Mereu imi doresc sa-mi completez colectiile de carti, dar nu reusesc. Uneori ma impiedica finantele, alteori nu le mai prind. Sper sa reusesc sa ma laud intr-o zi cu cele mai frumoase colectii.

    Reply ↓
  5. oana

    As vrea sa ma trezesc dimineata, sa cobor niste scari de lemn si sa incep sa torn cafea in cestile oamenilor de la bar. Sa fac omlete, sa torn pahare cu lapte, sa fac clatite cu gem si ciocolata. Sa stau de vorba cu oamenii, sa plangem si sa radem impreuna. Sa ii dau afara pe cei care fac scandal, sa ma atasez enorm de altii sa le dau tequilla din partea casei. Sa am un perete plin cu fotografiile oamenilor care au trecut pe la mine, sa am numere de telefoane intr-o agenda veche, sa am un borcan cu chei pierdute, cu telefoane, bliz-bliz-uri si alte lucruri marunte. Sa am cea mai buna muzica din oras, cea mai ieftina bere, cele mai bune carti in biblioteca, cea mai faina atmosfera, sa fie o oaza racoroasa vara si calduroasa iarna. Vreau sa locuiesc deaspura unui local care sa fie al meu.

    Reply ↓
  6. Monica

    As vrea sa fac oamenii fericiti cu prajituri. 🙂 Nu cred ca e visul vietii mele, dar e o fantezie simpla, care ma apuca uneori, apoi ma lasa, apoi ma trage din nou. Cred ca fiecare dintre noi are sau ar trebui sa aiba o fantezie simpla din cand in cand. E reconfortant.

    Imi place sa fac prajituri si nu neaparat pentru ca as avea pofta de ceva dulce, ci pentru aromele de scortisoara in coca coapta sau de mere caramelizate, care se raspandesc in toata casa, si, mai ales, pentru surpriza aia de la final, a mea, dar si a celor pe care ii invit la degustare, cand vad cum toate ingredientele alea s-au combinat miraculos in cea mai pufoasa prajitura.

    So, mi-ar placea sa am un fel de breakfast shop cu tarte linzer, briose cu prune, negrese a la Fifteen, tort de mere, bezele, cheesecake, tarte cu fructe, tiramisu, saratele… Dar si cu ceai, cafea si sucruri de fructe. Si, bineinteles, visez sa fie cel mai bun breakfast shop din oras. 🙂

    Reply ↓
  7. Posarlie Maria

    Interesanta intrebarae dvs. In categoria “ce-mi doresc cel mai mult” este sa-i spun barbatului iubit ceea ce simt. Poate suna a lasitate insa lucrez la acest aspect ;). Sunt mult lucreri care mi le doresc si inca nu le-am realizat insa acesta mi-l doresc cel mai mult.
    O zi buna.

    Reply ↓
  8. Ana

    Sa calatoresc in timp, desi este un lucru nerealizabil momentan poate intr-un viitor va fi posibil

    Reply ↓
  9. Lica Elena

    Sa imi gasesc un loc de munca care sa ma multumeasca profesional…un loc de munca unde sa ma simt in largul meu, unde sa vin cu placere si sa muncesc de placere…un job care sa ma plateasca pe masura efortului meu.

    Reply ↓
  10. Andreea

    Ce imi doresc sa fac cel mai mult si nu a reusit niciodata? Pfff…sunt atatea lucruri pe care ni le dorim in fiecare secunda… de candam citit intrebarea cred ca m-am gandit deja la sute de lucruri. nu as putea alege dintre ele, dar o sa va imprtasesc o drinta ce nu imi dispare niciodata din minte. De cand aveam 15 ani (nu cu foarte multi ani in urma 🙂 ) mi-am dorit sa invat sa interceptez fiecare expresie de pe chipul uman, sa fiu capabila sa pot descifra limbajul corporal al fiecarei persoane. La acea varsta, mi-au fost ascunse, cu scopul de a ma proteja, foarte multe lucruri ce m-au devastat puternic atunci cand am inceput sa inteleg ce se petrece. Teribilismul varstei, clipe unice petrecute cu “prieteni” care astazi nici nu ma mai cunosc, vicii adolescentine si alte lucruri trecatoare m-au pacalit si nu am mai vazut tristetea , disperarea, teama, frustrarea si ingrijorarea de pe chipul familiei si al prietenilor apropiati. M-am lasat pacalita de aparente si am tratat cu indiferenta totul in jur. Nu am acordat atentie celei mai importante persoane din viata mea, nu m-am bucurat de ultimile clipe alaturi de ea, nu am intrebat-o macar o singura data daca se simte bine, nu i-am oferit niciodata compasiune si nu i-am marturisit niciodata cat de mult inseamna pentru mine. Ii intrebam in fuga pe cei din jur daca este ceva in neregula si ma multumeam cu un zambet fals ce insotea prea-prezentul “totul e in regula!”, niciodata nu vedeam ochii plansi, chipurile obosite sau spaima din glasul lor. Abia cand am vazut pe toata lumea plangand in hohote am insistat sa aflu ce se petrece. Singura persoana cu care mi-as dori sa mai pot vorbi acum , murise dupa 2 ani si jumatate in lupta cu leucemia. In tot timpul asta eu facusem atatea glume proaste, ii adresasem atatea cuvinte urate, ii intorsesem de atatea ori spatele. Niciun moment nu am observat ce se petreea in jurul meu. M-am lasat prea usor influentata de partea ireal de buna a lucrurilor. Nu imi pot ierta inca aceasta incapabilitate de a intelege. De atunci pana in prezent, am fost foarte atenta la oamenii din jurul meu, si zilnic vad oameni mintind, oameni indrptand priviri pline de ura celor cu care isi impart viata, vad dezgust ascuns intre “prieteni”, nesiguranta in familie. Mi-as dori sa pot interpreta limbajul corporal al tuturor, si mi-as dori chiar a ii pot invata si pe altii. Chiar daca adevarul doare, minciuna nu ajuta cu nimic.

    Reply ↓

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *