Am mai pus, anterior, lupa pe ilustrațiile scriitorilor, pe arta grafică, desenele sau picturile lor. Pentru că ne interesează, suntem curioși și ne place să privim creativitatea autorilor noștri dragi exprimată și cu pensula sau creionul, nu numai cu stiloul.
De această dată, îl avem în vizor pe binecunoscutul scriitor Antoine de Saint-Exupéry și ilustrațiile sale pentru Micul Prinț, singurul său volum de literatură pentru copii (și text subversiv pentru adulți), cel care a fost tradus în peste 250 de limbi și dialecte în toată lumea și este vândut, anual, în peste un milion de exemplare. Pun pariu că scriitorul francez nu s-ar fi așteptat nici ca opera sa să devină cea mai iubită carte pentru copii, nici ca desenele pentru carte să fi fost atât de apreciate atunci când au fost expuse la The Morgan Library & Museum, New York, acum mai bine de jumătate de an.
Expoziția din ianuarie-aprilie 2014 de la New York s-a numit The Little Prince: A New York Story – pentru că, așa cum poate că știți, povestea Micului Prinț a fost scrisă și publicată pentru prima dată în celebrul oraș american – și a adus în fața publicului cele patruzeci și trei de desene realizate de Saint-Exupéry, alături de douăzeci și cinci de pagini din manuscrisul său, scrisori personale, fotografii și obiecte care i-au aparținut scriitorului, unele împrumutate din muzee și biblioteci din Franța și alte zone din Statele Unite.
The Little Prince: A New York Story a fost organizată de către The Morgan Library & Museum tocmai pentru că muzeul a fost cel care, în 1968, a achiziționat manuscrisul original al scriitorului francez – dublu din punct de vedere cantitativ față de ceea ce a păstrat autorul în versiunea finală – și ilustrațiile respective. Câteva imagini de la expoziția în cauză, mai jos.
Se spune că, în 1943, după ce fusese publicată prima ediție a cărții Micul Prinț și înainte de a pleca în Alger ca pilot militar, Saint-Exupéry i-ar fi făcut o vizită prietenei sale, jurnalista Silvia Hamilton, dându-i manuscrisul și ilustrațiile sale pentru volum și spunându-i că ar fi vrut să-i dea ceva splendid, dar acelea erau tot ceea ce avea. O poveste tare faină, care ne spune multe despre personalitatea îndrăgitului scriitor.
În 1944 pleca din nou într-o misiune din care nu avea să se mai întoarcă. Părți din avionul pe care-l pilota au fost găsite câțiva ani mai târziu, iar brățara sa de argint, care avea gravat numele său, cel al soției și adresa editorului său american, avea să fie prinsă în plasă de un pescar, în portul Marsilia. Aceasta din urmă a fost, de asemenea, expusă la New York.
Online, au fost postate, până acum, doar unsprezece dintre desenele lui Antoine de Saint-Exupéry. Dacă nu ați fost la expoziția de la New York :), atunci sper că vă veți bucura de ele, sunt foarte faine!
Surse (inclusiv foto): themorgan.org, nytimes.com, openculture.com, brainpickings.org
“Il disparaît en mer avec son avion un P-38 Lightning F5B lors de sa mission du 31 juillet 1944. Son avion n’a été retrouvé qu’en 2000”.
Carte faină, desene faine – cam sărăcuț limbajul. :/
@deidra – „fain” este, pentru mine, superlativul. îl folosesc, din păcate, poate, mult prea des, e un tic. te asigur, însă, că „fain” nu-i singurul cuvânt din limbajul meu. 🙂
mă miră totuși că asta ți-a atras atenția, nu subiectul propriu-zis.