Melancolia de toamnă, metroul cu poezie sau simpla plăcere pentru acest gen literar ne-au adus mai aproape de versuri zilele astea. Şi, dacă tot ni s-a redeschis apetitul pentru poezie, ce ziceţi nu doar să citim, ci să privim un poem, să-l întoarcem pe toate părţile, căutându-i noi sensuri?

Ne ajută să facem asta Olga Ziemska, o artistă care locuieşte în Ohio şi creează în studioul ei aflat pe malul Lacului Erie. Pasionată de artă încă din copilărie, a ales ca formă de manifestare artistică sculptura. S-a născut în America într-o familie de polonezi, crescând între două lumi, două limbi şi culturi diferite, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care s-a orientat către artă:

“Art became one of the ways I could communicate with others without the need to know a specific language or culture well, and instead I could intuitively communicate about all the things that are universally shared and understood by all human beings; the things that underlie all of life and connect all of us to one another.”

Fiind preocupată de interdependenţa dintre tot ceea ce ne înconjoară şi noi, de găsirea punctelor comune dintre legile fizicii, structurile biologice şi estetică, Olga a ajuns în mod firesc şi la poezie, ca sursă de inspiraţie pentru creaţiile ei. S-a oprit asupra unei poezii a lui Octavio Paz, La vista, el tacto şi nu cred că a făcut-o întâmplător, căci versurile sunt o meditaţie despre lumină şi forţă, elemente care o ajută pe artistă să-şi exprime ideile referitoare la univers, perceput ca un lung coridor de oglinzi. De altfel, lucrarea sa numită simplu Octavio a fost expusă în cadrul unei expoziţii cu titlul Mirror Matter.

web_octavio_2

octavio_tall

Olga a adus versurile lui Octavio Paz, scriitorul şi poetul mexican căruia i-a fost acordat premiul Nobel “pentru a onora scrierile pasionate de orizonturi largi, caracterizate de inteligenţă senzuală şi integritate umanistă” într-o formă fizică. A creat litere dintr-un şnur special şi le-a acoperit cu sare cristalizată, ca şi când ar fi fost multă vreme pe malul mării, spălate de valuri. Le-a prins apoi pe fire, formând o perdea de versuri ce se întinde de la tavan până la podea, scânteind în lumină, aducând în plan vizual emoţiile din spatele cuvintelor. A ales varianta în limba engleză a acestei poezii pe care Octavio Paz a dedicat-o bunului său prieten, pictorul Balthus. Poate că originea poloneză a acestuia şi faptul că a fost un reprezentat important al artei moderne au fost alte motive pentru care Olga Ziemska a ales poezia cu pricina.

. . .the light sculpts the wind in the curtains,

makes each hour a living body

comes into the room and slips off,

slipperless, along the edge of a knife. . .

ocatvio_poem

ocatvio_side

Dacă poemul astfel reprezentat e dificil sau chiar imposibil de citit, există o frumoasă ediţie limitată care ni-l prezintă în limba spaniolă, engleză şi franceză şi care, pe lângă desenele lui Balthus are şi semnăturile poetului şi celui căreia i-au fost dedicate versurile.

IMG_0650

IMG_1472

IMG_0994

IMG_1424

IMG_1492

Surse: www.olgaziemska.comlimitededitionsclub.com

Irina Dumitru

Este de profesie jurist și locuiește în Târgoviște. I-ar fi plăcut să fie ilustrator, arhitect sau creator de bijuterii. Îi place să citească, în special literatură fantastică, mănâncă filme pe pâine, călătorește, e pasionată de artă, design interior și adoră tot ce ține de stilul vintage: haine, accesorii, obiecte de decor, atmosferă. A început prin a ne posta chestii frumoase pe wall-ul de Facebook, a continuat prin a scrie articole despre tot felul de descoperiri simpatice.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *