Dacă v-aţi întrebat vreodată ce fac scriitorii în afară de a scrie, cum îşi petrec timpul liber, atunci când nu caută subiecte pentru scris, răspunsul e că, printre altele, mai şi gătesc. De altfel, acesta este şi scopul volumului Intelectuali la cratiţă. Amintiri culinare şi 50 de reţete (coordonat de Ioana Pârvulescu, cu ilustraţii de Mihail Coşuleţu), de a-i scoate pe intelectuali din norişorul lor sau poate din turnul de fildeş în care mai degrabă noi, cititorii, avem tendinţa să-i vedem, şi să-i aducă într-o altă lumină, mai pământească, şi anume… la cratiţă.

Pornind de la ideea că „mâncarea, cu ritualul ei, cu secretele, necazurile şi nazurile ei, a făcut mereu punţi între imaginaţia scriitorilor şi pofta cititorilor”, Ioana Pârvulescu i-a pus la gătit pe „zece doamne şi zece domni din lumea scrisului”, în timpul unei vacanţe la munte.

Ce a ieşit este o carte care, explică Ioana Pârvulescu, se poate citi şi ca o carte de bucate („reţete pentru toată lumea, atât pentru cei mai rafinaţi bucătari, cât şi pentru începători, atât pentru cei care au timp de gătit, cât şi pentru cei care nu-şi văd capul de treabă, atât pentru cine de sărbătoare, cât şi pentru masa noastră de toate zilele”), ca o carte de amintiri (prin care mâncarea nu mai este văzută doar ca un act fiziologic, ci şi unul profund sentimental, legându-i pe oameni, aducându-i împreună şi declanşând nostalgii din timpuri trecute), ca o carte de istorie trăită (legătura dintre vremurile în care trăim şi modul în care mănâncă, de la rafinamentul interbelic până la isteria din perioada comunismului), o carte de banchet (în lipsa unui salon în care să poată da festinuri grandioase, Ioana Pârvulescu invită la acest… festin literar: „Această carte e o casă mare cu masa aşternută cu bucurie, la care e poftit oricine doreşte”).

Haideţi să vedem cine sunt doamnele şi domnii care au participat la această întrunire literaro-culinară şi cărora Ioana Pârvulescu le-a şi făcut câte un mic portret subiectiv: Gabriel Liiceanu, Livius Ciocârlie, Adriana Bittel, Grete Tartler, Marius Chivu, Monica Pillat, Dan C. Mihăilescu, Ioana Nicolaie, Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Adriana Babeţi, Radu Paraschivescu, Antoaneta Ralian, Neagu Djuvara, Tania Radu, Andrei Pleşu, Vlad Zografi, Oana Pellea, Emil Brumaru.

Fiecare intelectual „la cratiţă” are câte o poveste sau câte o amintire pe care o oferă garnitură la felul de mâncare descris şi preparat. Aşadar, reţetele sunt personalizate şi conţin în spate o poveste, câteodată amuzantă, câteodată tristă. De pildă, Oana Pellea oferă reţeta pentru „Prăjitură cu vişine Ionica”. Reţeta pare simplă, dar mult mai frumos este să aflăm cine a fost Ionica. Ionica era fata în casă pentru străbunica Oanei, „pe vremea aristocraţiei spiritului şi a sufletului”. Când comuniştii au arestat-o pe străbunică, au luat-o şi pe Ionica, fără motiv, şi au ţinut-o în închisoare 18 ani. Dar ea nu i-a uitat şi le trimitea mereu câte o scrisoare, iar după eliberare, până la moarte, trimitea familiei câte un colet, de câte ori găsea lucruri ce au aparţinut familiei, luate la naţionalizare, şi pe care ea le căuta şi le găsea nu se ştie cum.

Foarte inspirat alese şi citatele din Fizilogia gustului de Brillat-Savarin, cu care Ioana Pârvulescu şi-a asezonat volumul şi care pun accentul pe legătura mai strânsă decât credem noi că este între mâncare şi evoluţia omului. De pildă, „Animalele se hrănesc, omul de rând mănâncă, numai omul de spirit ştie să se ospăteze” sau „Descoperirea unui fel de mâncare face mai mult pentru fericirea omenirii decât descoperirea unei stele”.

intelectuali-cratita-ilustratie

Printre cele mai interesante „reţete” se numără cea a lui Emil Brumaru, cum altfel decât în versuri comică-ironice:

Iubito, astăzi facem prăjituri

Cu patru straturi! Primul e patul.

Al doilea cearceaful, preacuratul,

Al treilea chiar tu, plină de nuri,

Şi-al patrulea eu însumi, vinovatul,

Că astăzi facem iarăşi prăjituri.

 

Printre bunătăţile gătite de intelectuali, iată ce am descoperit: o gamă foarte variată la Liiceanu, care începe cu „reţetele sărăciei”: halva turcească şi şarlotă, ajungând până la creveţi à la Rome şi fettuccine ţărăneşti; de la Monica Pillat (care a aflat, de la bunica ei, că „zgomotul sperie aluatul de cozonaci”), mi-a făcut cu ochiul cozonacul-trandafir (evident, după reţeta bunicii ei), iar de la Dan C. (care merge pe principiul „Nu contează ce şi cum, doar mult să fie!”), aş vrea să încerc reţeta pentru omletă, în care adaugi cât mai multe, de la bucăţele de brânză până la mălai (!) şi cârnăciori. De la gurmandul Dan C., trecem la Neagu Djuvara, care recunoaşte că „toată viaţa am mâncat sobru” (nici nu mă aşteptam la altceva). în stilul sobrietăţii şi al eleganţei sale, poţi descoperi reţeta pentru un mousse au chocolat, pentru care trebuie să foloseşti ciocolată de menaj.

Vă las în continuare să descoperiţi poveştile şi reţetele celorlalţi invitaţi la banchetul literaro-culinar al Ioanei Pârvulescu. În afară de cei douăzeci, voi pe cine aţi vrea să vedeţi la cratiţă, dintre scriitori?

 

2 comentarii
  1. AvatarDiana

    Foarte frumoasa si interesanta cartea! Am cumparat-o acum cateva luni, initial fiindca eram foarte curioasa de maniera in care Cartarescu ca isi va prezenta propria “transcedere” culinara iar apoi am fost foarte incantata sa descopar restul retetelor, amintirilor, povestilor, povestilor din alte vremuri..

    Reply
  2. Pingback: Cele mai recente vești de la FILIT: structură, program și multe altele - Bookaholic

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *