Tag: critica

Gala Premiilor revistei Observator cultural, ediția a XII-a

Luni, 16 aprilie, la ora 19.00, la Teatrul Odeon, va avea loc cea de-a XII-a ediţie a Galei Premiilor revistei Observator cultural, în cadrul căreia vor fi acordate premii la șase categorii: „Critică/Istorie şi teorie literară“, „Proză“, „Poezie“, „Eseistică/Publicistică“, „Memorialistică“ și „Debut“.

Ca şi la precedentele ediţii, revista Observator cultural va acorda Premiul Opera Omnia „Gheorghe Crăciun“ unui scriitor al cărui nume va fi anunţat în seara Galei, precum și Premiul Observator Lyceum pentru proză, decis de un juriu alcătuit din elevi de la cîteva licee de elită din Bucureşti.

În cadrul Galei, va fi acordat şi un Premiu pentru Traducere, laureata acestei ediţii fiind Tudora Şandru Mehedinţi.

Parteneri: Teatrul Odeon, High Contrast, Caracteristic, Gramma, Magnolia Parteneri media: TVR 3, Radio România Cultural, Liternet, Suplimentul de Cultură,  Șapte Seri, Bookaholic Sponsor: Mușat&Asociații

Nominalizările la Premiile Observator cultural 2018

Critică/istorie literară/ teorie literară

Gelu Ionescu, Cartea lui Prospero. Eseuri despre douăsprezece piese de William Shakespeare, Humanitas Alexandru Matei, Roland Barthes, mitologii românești, urmate de Fîntîna barthesiană, Art Ion Simuț, Literaturile române postbelice, Editura Școala Ardeleană Oana Soare, Ceilalți moderni, Antimodernii. Cazul românesc, MNLR Bogdan Ștefănescu, Patrii din cuvinte. O tropologie a discursurilor identităţii naţionale, EUB

Eseistică/publicistică

Dorian Branea, Statele Unite ale românilor. Cărţile călătoriilor româneşti în America în secolul XX, Humanitas Viorel Marineasa, Prozator din silă. Viorel Marineasa în dialog cu Robert Șerban, CDPL Vintilă Mihăilescu, Hotel Ambos Mundos. Scurt eseu de antropologie borgesiană, Polirom Victor-Ieronim Stoichiță, Imaginea Celuilalt. Negri, evrei, musulmani și țigani în arta occidentală în zorii epocii moderne, 1453-1600, Humanitas Claudiu Turcuș, Împotriva memoriei. De la estetismul socialist la noul cinema românesc, Eikon

Debut

Ovidiu Anemțoaicei, O propunere de corpo-etică feministă: masculinități și filozofia diferenței sexuale, Tracus Arte Cosmin Ciotloș, Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă (critică), Humanitas Raul Popescu, Ioan Petru Culianu. Ipostazele unui eretic (critică), Eikon Bogdan Răileanu – Tot spaţiul dintre gîndurile mele (proză), Polirom Adriana Stan, Bastionul lingvistic. O istorie comparată a structuralismului în România (critică), MNLR Mara Wagner, În spatele blocului (proză), Nemira

Memorialistică

Nicolae Breban, Viața mea, Polirom Ioan-Florin Florescu, Jurnal scoțian, Polirom Elena Stancu, Cosmin Bumbuț, acasă, pe drum. 4 ani teleleu, Humanitas Mihaela Miroiu, Cu mintea mea de femeie, Cartea Românească Alexandru Uiuiu, Iustin, Charmides

Poezie

Dan Coman, Insectarul Coman, Charmides Teodor Dună, Kirilă, Tracus Arte Ștefan Manasia, Gustul cireșelor, Charmides Vlad Moldovan, Glitch, Charmides Elena Vlădăreanu, bani. muncă. timp liber, Nemira

Proză

Diana Adamek, Adio, Margot, Univers Florin Chirculescu, Greva păcătoșilor, Nemira Ioana Nicolaie, Pelinul negru, Humanitas Răzvan Petrescu, Mandarina, Curtea Veche Mihai Radu, Extraconjugal, Polirom Tatiana Țîbuleac, Vara în care mama a avut ochii verzi, Cartier

Juriul care va decide premiile în 2018 este alcătuit din: Carmen Muşat (preşedinta juriului), Bianca Burţa-Cernat, Cezar Gheorghe, Adrian Lăcătuş, Iulia Popovici şi Bogdan-Alexandru Stănescu.

La fel ca în anii precedenţi, am decis de la bun început să scoatem de pe lista de nominalizări cărţile publicate anul trecut de redactorii şi colaboratorii noştri apropiaţi. Astfel, deşi au obţinut voturi suficiente pentru a intra pe lista nominalizărilor, au ieşit din competiţie volumele Cele mai mici proze de Doina Ioanid, Copilăria lui Kaspar Hauser de Bogdan-Alexandru Stănescu, Cei frumoşi şi cei buni de Cristian Fulaş (partenerul nostru în organizarea Festivalului „Oraşul şi literatura“) şi cele două volume din ciclul „Parazitul simpatic“, Moarte în Ţinutul secuilor şi Praf în ochi de Caius Dobrescu. De asemenea, întrucît am avut în vedere doar titlurile noi, nu şi ediţiile revăzute, adăugite sau antologiile, nu am inclus în nominalizări volumele Ion Vinea, un scriitor între lumi şi istorii de Sanda Cordoş şi Maeştrii unei arte muribunde de Claudiu Komartin.

Au votat pentru nominalizări: Șerban Axinte, Bianca Burța-Cernat, Paul Cernat, Bogdan Crețu, Adina Dinițoiu, Caius Dobrescu, Silvia Dumitrache, Raluca Dună, Cezar Gheorghe, Cristina Ispas, Adrian Lăcătuș, Doris Mironescu, Carmen Muşat, Oana Cătălina Ninu, Antonio Patraș, Raul Popescu, Iulia Popovici, Alina Purcaru, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ovidiu Șimonca, Claudiu Turcuș, Mihaela Ursa. Ca şi pînă acum, votanţii care au avut şi cărţi proprii pentru jurizare s-au abţinut de la vot la categoriile respective.


Comunismul criticat în volumul de nuvele fantastice „Proiecte de trecut”, de Ana Blandiana

Inevitabil, fantasticul va împrumuta întotdeauna ceva din ceea ce realul îşi atribuie ca fiind al său în fiecare zi. Însă graniţele care despart cele două forme nu sunt atât de bine delimitate. Încă din cele mai vechi timpuri, mitologiile şi credinţele au jucat un rol cât se poate de definitoriu pentru vieţile oamenilor. De la vrăjitoarele arse pe rug până la convingerea că strigoii există, oamenii au demonstrat că lasă întotdeauna fantasticului şi inimaginabilului loc să pătrundă în cotidian. Volumul Proiecte de trecut, scris de Ana Blandiana, reuneşte lumi care demonstrează existenţa simbiotică a unei realităţi greu de îndurat şi a unei evadări în imaginaţie. Citeşte tot articolul

Jacques Lassaigne - Pictori pe care i-am cunoscut

O definiţie a cronicii. Jacques Lassaigne şi volumul „Pictori pe care i-am cunoscut”

Unele dintre simpatiile faţă de trecut te pot întoarce în timp ca pentru unul dintre concertele brandenburgice. Un colţ mai noduros al prezentului te poate expedia într-o clipă către eleganţa trecutului. Dacă o simfonie compusă de Berlioz nu te va scoate din rimul alert al momentului prezent, atunci poate că un concert de pian semnat de Ceaikovski se va dovedi panaceul mult-aşteptat: de la cele câteva grade în plus pe care ţi le-ai dori în casă până la o stare de beatitudine infinită. Nu aşa-zisul remediu contează însă de data aceasta, ci felul în care ne simţim atraşi, de cele mai multe ori, de trecut, de ceea ce nu lăsăm să dispară dintr-o teamă faţă de uitarea care nu trebuie să se producă. Citeşte tot articolul

Iván Repila: „Obiectivul meu ca scriitor este să-mi găsesc propriul drum” (interviu)

Iván Repila, scriitor spaniol tânăr și de succes, a fost unul dintre oaspeții celei de-a opta ediții a Festivalului Internațional de Literatură de la București (FILB), ediție care a avut loc între 2 și 4 decembrie, la Muzeul Țăranului Român. A lucrat în publicitate, teatru, domeniul editorial, iar de câțiva ani s-a dedicat scrisului. Debutul său, Una comedia canalla, a fost primit foarte bine atât de critică, cât și de public. Cu cel de-al doilea roman, El niño que robó el caballo de Attila, apărut în 2013, Iván Repila s-a impus și pe piața de carte internațională. Chiar la timp pentru FILB, cea mai recentă carte de-ale sale a apărut și la noi, la Editura Univers, în traducerea Simonei Sora: Băiatul care a furat calul lui Attila, o carte subțirică, năucitoare, frumoasă tare. Citeşte tot articolul

Interviu cu Dan Coman: „Întotdeauna dragostea presupune fragilitate și dezechilibru”

Dan Coman a debutat cu volumul de poezie anul cîrtiței galbene (Timpul, 2003). Acestuia i-au urmat alte două cărți de poezie, ghinga (Vinea, 2005) și Dicționarul Mara (Cartier, 2009). A fost recompensat, în 2004, cu Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Prima, și cu Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din România. De asemenea, în 2010 a primit Premiul pentru poezie acordat de Radio România Cultural, iar în 2011, Vilenica Crystal Prize, Slovenia. Citeşte tot articolul

exilati james joyce

Exilați de James Joyce: visători fără scăpare

Nu prea mă dau în vânt după piesele de teatru atunci când vine vorba să le citesc dar se mai întâmplă totuși să-mi pice-n mână câte una și chiar să-mi placă. Așa a fost, spre exemplu, cu Exilați de James Joyce, o cărticică pe care am parcurs-o repede deși inițial nu am înțeles nimic din ea (cum, inițial, nu am înțeles nici din "Ulise", pe care, sincer, nu am fost în stare să o termin, și nici din "Portret al artistului la tinerețe", care e ceva mai ușor de parcurs și care mi-a plăcut). Citeşte tot articolul

lavinia braniste

Interviu Lavinia Branişte: Constat cât de mult ţine Opera de chestii mărunte, din viaţa de zi cu zi

Lavinia Braniște a scos un volum nou de povestiri Escapada (Editura Polirom, 2014), la trei  ani după Cinci minute de pe zi (Editura Casa de Pariuri Literare), un adevărat succes, inclusiv sonor, al unui volum individual de proză scurtă. În Escapada o să citiți povestiri de-a rîsu'-plînsu' cu personaje a căror stare dominantă şi definitorie e inadecvarea. Unele sînt comice, cele mai multe au doar o pojghiţă de comic. Sub acest strat înşelător e o întreagă lume care a luat-o razna, şi nici eroii ei nu se simt cu mult mai bine. Lavinia Branişte a scris despre vulnerabilitate, despre rezistenţă, despre putere şi neputinţă, într-un ton, cum ziceam, indecis între rîs, plîns şi revoltă. De cele mai multe ori, mocnită. Citeşte tot articolul

Din viața unui cronicar de carte: "acest plic care conţine nu un volum de poezii, ci o vitrină a sufletului… "

„La naiba, de ce? De ce să-ţi pierzi timpul preţios de cronicar expunînd mesajele agramate ale tuturor ciudaţilor care îti cer să îi faci celebri?”, mă întreba, destul de legitim, o cititoare cînd am început această rubrică săptămîna trecută. Mi-am pus şi eu această întrebare şi am cîteva jumătăţi de răspunsuri. Citeşte tot articolul


Adrian Teleșpan: “Nimeni nu trebuie să citească de două ori o frază ca să înțeleagă ce am vrut eu să spun”

Teleșpan face senzație prin librării și pe net cu al său Cimitirul. Publicul a votat Cimitirul drept "Cea mai bună carte românească din 2013", a născut controverse și polemici. Părerea noastră despre carte o știți - cronica aici.  "Adrian Teleșpan a scris în cîteva luni o carte care ți se lipește de mâini și care curge, cu care poți să te cerți în capul tău sau să o critici, îndoindu-i colțurile, dar care are viață și energie, un flux puternic de impresii, opinii și întîmplări care s-au cerut spuse." De unde vine succesul lui? Cine e Adrian Teleșpan, ce înseamnă o carte de erotică gay în România, cum e cu libertățile de limbaj, cum a primit criticile și multe altele găsiți mai jos, într-un dialog simpatic și entertaining cu autorul Cimitirului.  Citeşte tot articolul

”Hotel Universal”, de Simona Sora – sau dare de seamă despre Babel

În timp ce fierbe trandafiri pentru dulceaţă într-o cratiţă imensă, Maria îi povesteşte Maiei, nepoata ei, ce s-a petrecut în jurul hanului construit de Hagi Tudorache în inima Bucureştiului acum mai bine de 100 de ani. Cam ăsta ar fi punctul de pornire al poveştii care se desfăşoară, cu sinuozităţi şi multe detalii de atmosferă, în Hotel Universal (editura Polirom), urmărind două direcţii mari şi late: secolul XIX la vremea în care Vasile Capşa învaţă să facă cele mai bune cofeturi din Bucureşti şi centrul vechi al aceluiaşi Bucureşti, imediat după Revoluţie. Citeşte tot articolul

Filip Florian: În materie de cărţi, cel mai de încredere lucru rămîne discuţia între prieteni

Cu cine se sfătuieşte Filip Florian cînd alege o carte, ce crede  că e strîmb în presa culturală de la noi  şi de ce blogurile de cărţi sînt mai influente decît revistele . Citiţi despre toate astea, despre timpii scrisului şi ai lecturii, dar şi despre despre recordul României în materie de gazetărie literară, în cel mai recent interviu pe care ni l-a acordat. Citeşte tot articolul

Bianca Burţa Cernat: Aş vrea să fim mai multe

Bianca Burţa Cerant a adus la lumină cărţile şi vieţile unor scriitoare din interbelic despre care mulţi dintre noi habar nu aveam. A sfidat prejudecăţile multor profesori de la Litere care i-au considerat tema de cercetare minoră şi a scris o carte care vorbeşte, în sfîrşit, de cele, şi nu doar de cei, care au scris în interbelic. Şi despre un interbelic care arată un pic altfel decît ăla după care lăcrimează nostalgicii. Citeşte tot articolul

Alina Mungiu-Pippidi, despre putere, năravuri şi forţa criticii – De ce nu iau românii premiul Nobel

Cartea Alinei Mungiu-Pippidi, De ce nu iau românii premiul Nobel, grupează  în cinci secţiuni diferite, articole publicate de-a lungul a şapte ani. Dacă nu am şti asta, fie pentru că îi urmărim comentariile în presa scrisă, fie pentru că informaţia apare la începutul volumului, prea puţine lucruri ar trăda faptul că respectivele texte au fost scrise pentru jurnale perisabile, urmărind agenda, şi ea efemeră a zilei. Citeşte tot articolul

Scrisoare către Moș Crăciunul literar

Dragă Moș Crăciun, Iniţial vroiam să îţi cer doar nişte cărţi. Mă ştii, mai citesc din când în când şi mai nou sunt ceva titluri faine care mi-au atras atenţia. Dar ajungem şi acolo. Aş avea mai întâi câteva doleanţe, pe care te rog să le pui în tolbă. De rezolvat adică. Ești singurul care ar mai putea! Citeşte tot articolul