Tag: editura polirom

Adriana Săftoiu în dialog cu cititorii din Bucureşti

• „Prima mea zi la capătul a zece ani de colaborare cu Traian Băsescu a fost vineri, 30 martie. Dimineaţă a sunat telefonul. Nu îmi era greu să-mi imaginez cine ar fi putut să fie. N-am răspuns. În sfîrşit, eram liberă de contract. Apoi, telefonul a sunat din nou. «Te caută Preşedintele», m-a informat bine cunoscuta voce de la secretariat. «Nu mai lucrez la Cotroceni. Poţi să-i spui că nu am răspuns la telefon.»” (Adriana Săftoiu) Citeşte tot articolul

Lansarea volumului: „SECTANȚII. Mică trilogie a marginalilor” de Vasile Ernu

Invitaţi: Iulia Popovici, Vintilă Mihăilescu, Marin Mălaicu-Hondrari „Da, sînt sectant, pentru că aşa ne-a botezat Cezarul, aşa ne strigau dregătorii şi cărturarii «lumii acesteia», aşa ne etichetau majoritarii pravoslavnici. Da, sînt «oaia neagră» a unei secte radicale şi marginale. Sînt la a patra generaţie de sectanţi care de-a lungul a peste o sută de ani au trăit în Bugeacul Basarabiei, în patru ţări diferite, chiar dacă nu ne-am mutat prea mult. Am trăit sub atîtea regimuri şi dregătorii într-un veac, încît le-am uitat numele. Ei însă nu ne-au uitat şi ne-au numit mereu cu ură şi dispreţ: sectanţi. Citeşte tot articolul

„Profeţii din Fiordul Veşniciei”, de Kim Leine (fragment în avanpremieră)

Tânărul preot danez Morten Falck părăseşte Copenhaga în anul 1787 şi pleacă în vestul Groenlandei, încercând să-şi dedice viaţa creştinării localnicilor nebotezaţi. În Sukkertoppen, o aşezare bătută de vânturile aspre ale iernii groenlandeze, mocneşte răscoala: locuitorii din satele învecinate s-au aliat, încercând să se opună regimului de colonizare danez şi să trăiască după propriile obiceiuri. Pe măsură ce înţelege viaţa localnicilor şi încearcă să-i ajute — printre ei se numără şi soţia chinuită de singurătate a unui negustor, cu care tânărul preot păcătuieşte —, Morten se confruntă cu propria sa latură întunecată: cade în patima beţiei, profită de femeile localnice, fură din proviziile bisericii. Treptat, trecând peste degradarea ce i-a cuprins trupul şi sufletul, încercând să-şi înţeleagă adevărata menire, îşi dă seama că trebuie să aleagă: să slujească fidel Coroana daneză sau să se lase purtat de dorinţa arzătoare a băştinaşilor pentru independenţă? Citeşte tot articolul

„Nici alb, nici negru”, de Aurora Liiceanu (fragment în avanpremieră)

Satul românesc e o microlume, cu reguli şi sisteme de valori proprii. Aurora Liiceanu prezintă o astfel de microlume prin intermediul poveştilor de viaţă ale locuitorilor comunei Surani. Religia, datinile şi munca pămîntului sunt cele mai importante pentru comunitate şi orice abatere de la acestea este sancţionată fără drept de apel. Oamenii care cunosc obiceiurile locale se împuţinează însă pe zi ce trece, iar modernitatea pare să risipească încet-încet atmosfera încărcată de credinţe şi superstiţii care conferă satului aerul său atât de special. Nici alb, nici negru aduce în prim-plan fermecătoarea lume rurală, cu mici istorii înglobate în istoria mare şi tradiţii păstrate din generaţie în generaţie. Citeşte tot articolul

Ana Dragu și „Mâini cuminți. Copilul meu autist” la Biblioteca Națională a României

Luni, 20 aprilie, între orele 19.00 – 20.00, Biblioteca Națională (Sala Symposium) găzduiește un eveniment încărcat de sensibilitate și emoție. Jurnalista și scriitoarea Ana Dragu vorbește despre cum este să fii părinte al unui copil cu autism, prin intermediul cărții sale „Mâini cuminți. Copilul meu autist”, apărută în primăvara acestui an la editura Polirom. Citeşte tot articolul

Ce e nou în lumea cărții din România: laureații Galei Premiilor Observator cultural, scriitori premiați & în străinătate & altele

Luni, 30 martie, am stat cu ochii pe Gala Premiilor Observator cultural, care a avut loc la Teatrul Odeon, și ne-am bucurat tare pentru laureații acesteia - informații detaliate mai jos. Apoi, am aflat că Dan Lungu este câştigătorul Premiului Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, cu romanul Fetița care se juca de-a Dumnezeu, ceea ce ne-a făcut săptămâna chiar și mai bună. Iar restul știrilor din lumea cărții din România sunt la fel de pozitive, așa că avem toate motivele să spunem că săptămâna 30 martie - 5 aprilie a fost una bună. Citeşte tot articolul

„Viața financiară a poeților”, de Jess Walter (fragment în premieră)

Matt Prior este un jurnalist economic doborît de marea criză din anii 2000, după o dubioasă investiţie într-un site propriu de poezie şi analiză financiară. Rămas fără slujbă, fără bani şi cu o ipotecă pe care n-o mai poate plăti, riscă să fie evacuat din locuinţă. Mai mult, Matt bănuieşte că soţia îl înşală cu fostul ei prieten din şcoală. Dar, cînd totul pare să se îndrepte spre un dezastru, fostul jurnalist descoperă o oportunitate nu tocmai legală de a face bani: comerţul cu marijuana. Cu un umor savuros şi o ironie muşcătoare, Jess Walter desfăşoară în romanul său o galerie de personaje contemporane absurde şi vag groteşti: un avocat ce încheie contracte standard pentru vînzarea de droguri, un director de ziar incompetent şi arogant, nişte cultivatori de marijuana nătîngi şi înduioşători. Ironia şi satira nu exclud însă tuşele calde, ce umanizează personajele lui Walter, fiinţe dezorientate prinse în vîrtejul unei lumi care şi-a pierdut reperele. Citeşte tot articolul

Lansare la București: „Manuscrisul fanariot”, Doina Ruști

Are 17 ani și e din Salonic. Iubește hainele frumoase, călătoriile și mai mai presus de orice, libertatea. Visul lui poartă un singur nume: București. Bucureștiul anului 1796. Acesta este personajul Doinei Ruști, din romanul Manuscrisul fanariot, apărut de curînd în colecția „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom. Îl puteți întîlni în ușa Librăriei Humanitas Cișmigiu, legănîndu-și umbreluța galbenă, fluturîndu-și poalele anteriului. Citeşte tot articolul

„Alte glasuri, alte încăperi”, de Truman Capote, prima ediţie necenzurată (fragment în avanpremieră)

După moartea mamei, Joel Knox se duce să locuiască împreună cu tatăl lui, pe care nu l-a văzut niciodată, la un conac din vecinătatea orăşelului Noon City din Alabama. La capătul unei călătorii pline de peripeţii, băiatul de treisprezece ani descoperă că Skully’s Landing e un conac pe jumătate năruit, aşezat în mijlocul unei grădini năpădite de bălării şi izolat de restul lumii printr-o pădure deasă pe unde mişună jivine şi năluci înfricoşătoare. Locuitorii misterioşi, reali sau fantastici, care în ciuda insistenţelor lui Joel se feresc să vorbească despre tatăl său şi să-i spună unde se află, par să se zbată necontenit sub povara propriilor destine frînte, pierzîndu-şi încet minţile din pricina însingurării. Citeşte tot articolul

Dezbatere la Bucureşti: Dragoş Sdrobiş despre „Universitate şi societate: şomajul intelectual în România interbelică”

Luni, 23 martie, de la ora 17.00, în Sala de Consiliu a Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti, în cadrul Serilor de istorie socială, va avea loc masa rotundă Universitatea şi societatea: şomajul intelectual în România interbelică, pornind de la volumul cercetătorului Dragoş Sdrobiş, Limitele meritocraţiei într-o societate agrară. Şomaj intelectual şi radicalizare politică a tineretului în România interbelică, apărut recent la Editura Polirom, în prestigioasa colecţie „Historia”. Citeşte tot articolul


„O plimbare în pădure”, de Bill Bryson (fragment în premieră)

Appalachian Trail, unul dintre cele mai lungi trasee montane din lume, străbate 14 state pe o distanţă de peste 3.400 de kilometri, de-a lungul Coastei de Est americane. Dornici să admire peisajele superbe de pe această rută, Bill Bryson şi prietenul său Stephen Katz hotărăsc să o parcurgă pe jos de la un capăt la celălalt. Ei pornesc din statul Georgia, în sud, şi îşi încheie drumeţia în Maine, fără să reuşească totuşi să-şi respecte întocmai planul iniţial. Urşii, pumele, şerpii, plantele otrăvitoare şi insectele purtătoare de boli pe care le-ar putea întîlni pe traseu ar descuraja un om obişnuit, dar nu şi pe ambiţiosul explorator Bill Bryson. Deşi are parte de hărţi prost întocmite, de condiţii meteo îngrozitoare şi de un companion morocănos, el face tot ce poate să învingă obstacolele şi să-şi împlinească, după cum spune, ţelul de o viaţă: să nu moară în sălbăticie. Citeşte tot articolul

Despre literatură şi televiziune cu Daniela Zeca-Buzura

Joi, 12 martie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bdul Elisabeta nr. 38), va avea loc o dezbatere pe tema „Literatură și televiziune”, pornind de la cel mai recent volum semnat de Daniela Zeca-Buzura, La taclale cu idolii, apărut de curînd la Editura Polirom, şi în ediție digitală. Citeşte tot articolul