Tag: educaţie

Despre elită și mainstream

Printr-a XI-a sau a XII-a, pachetul de cărți primit la premiu includea și infamul volum „Alchimistul” al lui Paulo Coehlo, unul dintre volumele catalogate drept comerciale, fără merit literar, facile. Nu mi-amintesc să îi fi pus această etichetă în frunte, dar mi-amintesc că l-am luat ca atare, o lectură ușoară, de vacanță, cu mesajele la vedere. Pe atunci, nu înțelegeam clar cu ce se mănâncă povestea cu „mainstream”, „comercial”, „literatură pentru mase”, dar aveam (sper!) instinctul de a face diferența între un text cu formă bună, dar fără fond și un text care îmi dă de gândit, mă provoacă să-i descopăr dedesubturile. Și să nu mă supăr foarte rău pe literatura ușoară, de raft și rating imediat. Citeşte tot articolul

Educația bazată pe interogație sau reverența ireverențioasă – „Evreii și cuvintele”, de Amos Oz

Citind cea mai recentă carte a lui Amos Oz tradusă în română – Evreii și cuvintele – te întrebi, vrând-nevrând, cum ar fi fost să aibă și copiii românilor drept povești ale copilăriei texte care să provoace întrebări și răspunsuri privind până și cele mai neînsemnate aspecte ale existenței (legate în discuții firesc-contradictorii), în loc de scufițe care sunt mâncate de lup dacă se abat de la drumul stabilit de alții. Citeşte tot articolul

Ce cărți citește și recomandă Bill Gates

Săptămâna trecută a apărut pe Wired un material scris de Bill Gates, celebrul co-foundator Microsoft. De obicei, nu prea citesc știri legate de lumea tehnologiei decât dacă este ceva extrem de interesant sau prietenul meu, programator, consideră că trebuie să știu ceva anume :). Acum mi-a atras atenția faptul că Bill Gates enumera cărțile pe care le citește când călătorește. De aici și până la a mă avânta într-o mică cercetare despre ce citește unul dintre cei mai înstăriți oameni de pe glob a fost doar un pas.  Citeşte tot articolul

O scurtă istorie a tabletei. Începerea anului școlar, electronicele și nostalgiile personale

În ultimul timp, dau numai peste sondaje și grafice în lecturile mele pe internet. După cum probabil v-ați dat seama, în majoritatea nu prea am încredere. Însă mi se par interesante pentru a ne ridica niște întrebări și a ne pune pe gânduri, venind fiecare cu răspunsul propriu. Pe linia aceasta, am găsit un grafic simpatic ce face o scurtă istorie a tabletei, aducând în prim plan avantajele utilizării acesteia. În completare, cum astăzi este prima zi de școală, voi lua în discuție și un sondaj din Statele Unite ale Americii care spune că există o creștere a intenției părinților de a cumpăra ca rechizite pentru copiii lor electronice. E de bine? E de rău? Nu pot să exprim decât punctul meu de vedere. Citeşte tot articolul

Casa lui Angelescu și Palazzo Lido

Prima dată când am intrat în Palazzo Lido, restaurantul nou deschis în fosta casă (am spus casă? E un palat!) a lui Constantin Angelescu, m-a izbit cea mai banală întrebare din lume: cum o fi fost să locuiești aici? Iar când am ajuns în bibliotecă, fără cărți momentan, e adevărat, am zis că m-aș muta acolo doar pentru lumina ce cade perfect prin ferestrele mari și pentru atmosfera caldă și elegantă. Citeşte tot articolul

Alina Mungiu-Pippidi, despre putere, năravuri şi forţa criticii – De ce nu iau românii premiul Nobel

Cartea Alinei Mungiu-Pippidi, De ce nu iau românii premiul Nobel, grupează  în cinci secţiuni diferite, articole publicate de-a lungul a şapte ani. Dacă nu am şti asta, fie pentru că îi urmărim comentariile în presa scrisă, fie pentru că informaţia apare la începutul volumului, prea puţine lucruri ar trăda faptul că respectivele texte au fost scrise pentru jurnale perisabile, urmărind agenda, şi ea efemeră a zilei. Citeşte tot articolul