Tag: literatura straina

Viața trăită și viața visată, despre „Frumoasele ruine”, de Jess Walter

Fără a exagera, s-ar putea spune că Frumoasele ruine de Jess Walter este un roman care te ajută să înțelegi într-un fel foarte practic de ce lumea a evoluat așa cum a făcut-o în ultimii 50 de ani. Pendulând între Europa și America, între Al Doilea Război Mondial și noua industrie media de la Hollywood, între vis (e vorba de visele pe care ni le facem, nu de cele care ne umplu nopțile) și prozaicitatea vieții cotidiene, mi se pare că ideea principală pe care o dezvoltă este faptul că deși viața noastră nu e niciodată viața visată, viața de poveste din filmele pe care le urmărim și cu care ne identificăm, ea trebuie prețuită tocmai din acest motiv: e a noastră. Propria noastră poveste ne aparține și asta e cea mai mare bogăție pe care o avem. Citeşte tot articolul

Anchetă: 10 scriitori români despre cele mai memorabile personaje feminine din cărți

Săptămâna trecută puneam cam la cap o listuță cu 10 personaje feminine faine din literatura română contemporană, o enumerare care, desigur, reflectă gustul personal și, din nefericire, exclude multe alte personaje feminine frumoase din cărțile de pe meleagurile noastre. Atunci m-am întrebat (nu pentru prima dată, recunosc) ce personaje feminine au captat atenția scriitoriilor români, de-a lungul și de-a latul lecturilor lor. Fiind încă luna martie, săptămâni dedicate preponderent femeii, mi s-a părut că acesta ar fi momentul oportun pentru o anchetă despre personajele feminine memorabile din cărți.  Citeşte tot articolul
Pages: 1 2

Cea mai bună dintre lumile posibile, despre „Sfâșierea cerului”, de Ursula K. Le Guin

„Ca să lași înțelegerea să se oprească

la ceea ce nu poate fi înțeles este o mare realizare.

Cei care nu pot s-o facă vor fi distruși în

sfâșierea cerului.”

(Chuang Tse: XXIII)

  Pornind de la obsesia oamenilor pentru controlarea și transformarea mediului înconjurător (fără a ține cont de dezvoltarea organică a acestuia) și de la unul dintre cele mai mari mistere ale lumii vii, creierul uman (mai ales a părții sale inconștiente, manifestate sub forma visului, cea pe care o stăpânim și o cunoaștem cel mai puțin), romanul Ursulei K. Le Guin aduce în discuție întrebări fundamentale privind condiția umană: Care este natura visului? Cum funcționează creierul uman? Poate fi îmbunătățită natura umană? Vom deveni oameni mai buni dacă vom putea fi programați să renunțăm la egoism, agresivitate, dorință de putere? Cât de multe îți este permis să faci în numele binelui? Citeşte tot articolul

10 cărți cadou pentru femeile din viața ta

În fiecare an în jurul zilei de 8 martie discutăm, mai mult ca niciodată, despre femeile minunate din viața noastră, despre rolul important pe care l-au jucat sau încă îl joacă în dezvoltarea noastră, despre cât de mult le apreciem și am vrea să ni le ținem aproape mereu. Sigur, ne gândim la ele întotdeauna, dar e frumos că au o zi a lor, în care le putem răsfăța după bunul plac. Asta include, firește, cadouri alese cu grijă și dragoste. Citeşte tot articolul

Eric-Emmanuel Schmitt și Elixirul dragostei, un roman epistolar

Seria de autor Eric-Emmanuel Schmitt de la editura Humanitas Fiction tocmai s-a îmbogățit cu un nou titlu, Elixirul dragostei, un roman epistolar foarte interesant, din mai multe puncte de vedere. Cartea a fost lansată cu două săptămâni în urmă, în preajma Zilei Îndrăgostiților. Traducerea din franceză a fost realizată de Doru Mareș, iar volumul, în original, a apărut în 2014, la editura Albin Michel din Paris. Rapiditatea cu care se traduce Schmitt - iată, chiar și la noi - este datorată, bineînțeles, popularității sale. Citeşte tot articolul

Maurice Sendak, autorul și ilustratorul celebru de cărți pentru copii, în câteva interviuri

Habar n-am cât de familiarizați sunteți voi cu Maurice Sendak, autorul și ilustratorul celebru de cărți pentru copii, recompensat cu cele mai prestigioase premii din domeniul său - Caldecott Medal (1964), Premiul Hans Christian Andersen (1970), National Medal of Arts (1996) -, considerat unul dintre cei mai importanți ilustratori din toate timpurile, cel care a devenit cunoscut în toată lumea grație volumului Regele tuturor sălbăticiunilor (în original, Where the Wild Things Are, 1963; la noi a fost tradusă de Roxana Jeler și a fost publicată la Editura Arthur în 2014 - am povestit, pe scurt, despre carte, aici). Citeşte tot articolul

„Duşmanca. Balul”, de Irène Némirovsky – fragment în avanpremieră

Cu o mamă frivolă şi prea ocupată cu flirturile ca să se mai îngrijească şi de cele două fiice, cu un tată mereu prins cu afaceri departe de casă, Gabri, eroina romanului Duşmanca, se maturizează mai mult la voia întîmplării. Copilăria ei are drept singur tovarăş ranchiuna faţă de mamă, care cu vremea se transformă în dorinţă de răzbunare. Aproape pe nesimţite, copila taciturnă şi neglijată de toţi devine o tînără plină de farmec, dar şi egala inamicei sale dintotdeauna. De-acum, răzbunarea îi e mai la îndemînă ca oricînd, însă conflictul difuz dintre cele două femei e dominat de sentimente contradictorii, de intuiţii şi neînţelegeri, de impulsuri incontrolabile şi remuşcări copleşitoare. Citeşte tot articolul

10 cărți noi de citit la început de an

Aproape a trecut prima lună din noul an și ne-am gândit că ar fi bine să ne facem o listă de lecturi proaspete. Ne-am uitat pe site-urile editurilor, am frunzărit cele câteva zeci (deja!) de cărți apărute în 2015 și am selectat o parte dintre acestea, pe care le-am inclus în materialul de față. Citeşte tot articolul

Marele iluzionist, despre „Anihilare”, de Jeff VanderMeer

Există în Anihilare de Jeff VanderMeer un amestec de straniu și de familiar care îți dă, pe tot parcursul cărții, o stare de neliniște și de curiozitate greu de stăpânit. Încă din primele pagini e greu să nu faci apropierea între universul cărții și imaginile din Călăuza lui Tarkovski (sau, pentru cei care au citit cartea, de Picnic la marginea drumului, romanul fraților Strugațki, despre care se vorbește și pe coperta patru; eu nu am citit cartea, am văzut doar filmul de mai multe ori). Citeşte tot articolul

Important nu este faptul că un om a murit, ci că un om a trăit, despre „Povestea lui Orișicine”, de Philip Roth

Romanul lui Philip Roth, Povestea lui Orișicine, este construit după modelul unei piese moralizatoare medievale englezești (morality play, o specie literară specifică dramaturgiei medievale și care urmărea răspândirea învățăturilor creștine; personajele erau generice, iar alegoria folosită intens), Everyman (sau, după titlul complet The Summoning of Everyman). Apărută în perioada Tudorilor, pe la finalul secolului XV (nu se știe dacă mai întâi în Anglia sau în Țările de Jos), piesa a ajuns repede foarte populară, întrucât dezvolta unul dintre subiectele preferate ale medievalilor: caracterul muritor al tuturor oamenilor. Citeşte tot articolul

Călătoria mea literară din 2014 (Eli Bădică)

Gândindu-mă zilele acestea, mai mult decât oricând, la anul care tocmai a trecut, mi s-a așternut un zâmbet pe chip. 2014 a fost un an plin și, în ciuda oboselii acumulate, a unor dificultăți (să le spunem lucruri mai puțin solare) și a unor stângăcii, fantastic de bun, atât profesional, cât și personal, atât din punct de vedere al cărților publicate - românești, traduceri de pe alte meleaguri, reeditări, etc. -, cât și din perspectiva efervescenței crescânde a vieții literare din România.  Citeşte tot articolul

„Până când m-a cunoscut”, de Julian Barnes – sau până unde poate fi împinsă obsesia

Reeditată în urmă cu câteva luni de către Editura Nemira, în traducerea binecunoscutului Radu Paraschivescu (care, de altfel, l-a tot tradus pe Barnes în română), Până când m-a cunoscut este un „clasic” marca Julian Barnes (apărut, în original, în 1982 - cu titlul Before She Met Me), o desfășurare de forțe pe linia obsesiei provocate de gelozie. Târziu sau nu, mă bucur că am ajuns să recuperez o lectură pe care o doream de mult - și încă mai am de acoperit volume din opera lui Barnes. Cititorii înfocați ai autorului britanic n-au nevoie, cel mai probabil, de rândurile acestea; însă fanii recenți, „restanțierii” sau cititorii ocazionali ai acestuia vor găsi, poate, un punct de plecare aici.  Citeşte tot articolul

2014 literar, un bilanț personal al cărților – Laura Câlțea

Spre deosebire de alți ani, pentru mine 2014 a fost un an în care am citit preponderent ficțiune. A fost un an bogat din punct de vedere literar, semn că lucrurile încep să se redreseze în industria cărții. Deși mi s-a părut că am citit mult, nu am reușit să-mi termin challenge-ul de pe Goodreads (pusesem 101 cărți, până acum am citit 72, dar nu cred că reușesc să citesc restul de 29 până la finalul anului). Așa că pe to do list 2015 pun de pe acum: „citește mai multe cărți” și, mai ales, mai multă literatură română contemporană. Citeşte tot articolul