Odată cu romanul Quimera, Paul Țanicui se dovedește a fi unul dintre cei mai fermecători și poznași inventatori de lumi și de stări din literatura română. Făptură atipică, scriitorul a trăit intens fel și fel de experiențe existențiale - printre altele, a vândut cârnați italienești, a săpat fântâni în fosta Iugoslavie, a făcut publicitate, a scris scenarii, a lucrat în televiziune, a fost producător al proiectului muzical Shukar Collective. Citeşte tot articolul
Cautare dupa "Federico Garcia Lorca"
Viziuni colorate – „Și se făcu întuneric”, de Ciprian Măceșaru
Și se făcu întuneric, de Ciprian Măceșaru, este o colecție de opt proze scurte, exemplar scrise, în care fiecare text în parte reușește să atingă un punct nevralgic al lumii de azi.
Volumul se deschide cu un text despre defazări, pierderi de tempo și sincope conjugale. În Delay, acești timpi lipsă nu-i anulează personajului numai plăcerea de a nu anticipa scorurile la meciurile din campionatul de fotbal (televizorul lui Gherasim, veciunul de la etaj, este cu câteva secunde mai rapid), dar pune și punct căsniciei sale – în favoarea aceluiași Gherasim. Citeşte tot articolul
„Cartea şoaptelor”, de Varujan Vosganian, nominalizată la Premiile PEN America, ediţia 2018
Romanul Cartea şoaptelor, de Varujan Vosganian, se află pe lista nominalizărilor la Premiile PEN America, ediţia 2018, la secțiunea de traduceri (carte de ficțiune)/ PEN Translation Prize.
The Book of Whispers, ediţia în limba engleză a romanului, a apărut la Yale University Press, în traducerea lui Alistair Ian Blyth, în octombrie 2017, în colecția „Margellos World Republic of Letters”, colecție ce reuneşte scriitori precum Lev Tolstoi, Giacomo Leopardi, Gabriele D'Annunzio, Witold Gombrovicz, Federico García Lorca şi Patrick Modiano. Dintre autorii români, pe lista autorilor publicaţi, se află Norman Manea. Citeşte tot articolul
„În noaptea timpului”, de Antonio Munoz Molina se lansează la Humanitas Cișmigiu
Nou în colecția Babel: „În noaptea timpului” de Antonio Muñoz Molina
Sant Jordi la Timișoara – Ziua Internațională a Cărții
„Cartea șoaptelor”, de Varujan Vosganian, va apărea în limba engleză
Cărți de colecție: „Cele douăsprezece luni ale visului. O antologie a inocenței”, de Iordan Chimet
Patti Smith și cărțile ei favorite
Interviu cu Immanuel Mifsud: „Sunt mereu stânjenit să spun cum am devenit scriitor”
Interview with Immanuel Mifsud: „I’m always embarrassed to say how I became a writer”
Prima seară a Festivalului Internațional de Literatură de la București (FILB 2014)
Cinci videopoeme: poezie transpusă în dans contemporan
Scriitori celebri în miniatură de ținut pe pat, în bibliotecă sau de jucat
Zidul s-a dărâmat la București – cum a fost la concertul Roger Waters
În 1977, exasperat de spectatorii din ce în ce mai puțin interesați de la spectacolele Pink Floyd, Roger Waters își imaginează cum ar fi să existe un zid între trupă și public. Show-urile lor deveniseră din ce în ce mai mari, publicul crescuse și se diversificase și reacțiile lor nu erau întotdeauna cele dorite de Waters care vroia oameni care să-i înțeleagă pe bune experimentele muzicale. Ba chiar în timpul turneului In the Flesh, la un concert din Canada, Roger Waters a scuipat pe un grup de fani din față care-l enervaseră prin agitația și superfecialitatea lor. Și așa s-a născut Pink. Alienarea față de fani și de lume în general l-a făcut pe Waters să gândească The Wall, un album concept pe care l-am văzut acum câteva ore pus grandios în scenă în fața Casei Poporului. Acum, când spunem The Wall, vorbim despre alienare, singurătate, nebunie dar și despre totalitarism, opresiune, război, presiuni sociale, terorism și libertate. Dintr-o chestiune personală, Waters a dus The Wall în ceva universal. Break the wall!