Am fost aseară la „Identic natural”, un spectacol de teatru independent, montat pornind de la textul scris de Robert Bălan și Elena Vlădăreanu, care are în centru unul dintre cele mai controversate subiecte ale momentului: ce mâncăm, hrana noastră cea de toate zilele. Mi-a plăcut mult și, fiindcă am aflat că azi, 6 noiembrie, va avea loc ultima reprezentație (spectacolul s-ar putea să nu mai fie jucat prea curând), m-am gândit să vă dau 5 motive pentru care merită să-l vedeți.
1. Incitant și incisiv de la un capăt la altul, spectacolul surprinde cu un cinism bine temperat, disimulat în spatele unui umor debordant, spectrul larg de situații din viața de zi cu zi ce implică mâncarea și dilemele societății contemporane legate de această temă. Marea schismă a omului modern e provocată de dorința de a mânca sănătos, care merge mână-n mână cu tendința de a se lăsa manipulat de etichetele sclipicioase pe care stă scris cuvântul magic BIO și slăbiciunea pentru mâncarea gătită „ca la mama acasă”, bogată în grăsimi, zaharuri și alte lucruri „toxice”. Ca spectator, te regăsești în multe dintre situațiile prezentate și râzi, dar, cum spune o vorbă, nu-i râsul tău, pentru că îți dai seama cât de poignante și adevărate sunt problemele astea.
2. Punctează multe aspecte incomode și ridică anumite întrebări. Etică sau estetică? Să fie sănătos sau să arate/miroasă bine? Să mănânci moderat sau până te saturi? Ce e ieftin e automat inferior din punct de vedere calitativ, iar ce e scump – sănătos și bun? Sunt nutriționiștii niște impostori? Situațiile desprinse din cotidian, mozaicate cu mult tact, propun o scanare a mentalului colectiv din care îți poți da seama cam cât de mult sau cât de puțin am evoluat de la căderea comunismului încoace. Accentul cade și pe consecințele clivajul istoric din ’89 asupra alimentației, trecerea bruscă de la a nu găsi de niciunele la a avea acces la de toate, dar a nu avea bani încât să ți le permiți fiind un alt nucleu de interes al piesei.
3. Arată și the dark side of the moon, mizează pe onestitate, pe dezambiguizarea miturilor urbane, prezintă adevărurile strategic mușamalizate de media. Poate nu e de trecut cu vederea faptul că semințele de quinoa, fiind bogate în calorii și devenind un aliment foarte la modă printre vegetarieni și vegani, s-au scumpit atât de tare încât în Chile sau în Peru, unde pentru oamenii simpli reprezentau un aliment de bază, fiind sățios și ieftin, au devenit tot mai inaccesibile. Și nici că pentru cultura de avocado se consumă atât de multă apă încât țările de origine riscă să rămână fără această resursă naturală.
4. Decorul minimalist e foarte bine folosit de cei (doar) doi actori, Lala Mișosniky și Alex Fifea, care trec cu naturalețe și pricepere de la un cadru al acțiunii la altul, stabilind prin mișcarea lor scenică o anumită intimitate cu publicul și creând în permanență senzația de autenticitate. Expresivi și dinamici, spontani și convingători, aceștia reușesc să redea cu acuitate prototipurile pline de contradicții ale societății contemporane.
5. E un spectacol care stă sub semnul ortorexiei, boala secolului XXI și, deși am râs și am zâmbit destul de mult pe parcursului lui este, în fond, un „documentar” destul de trist și alarmant despre umanitate, despre tot ce ne definește ca ființe supuse biologicului, cu pofte și nevoi, cu ipohondrii și iluzii, cu dorința de a mânca bine, dar și de a arăta și simți bine. Conține adevăruri dureroase despre felul în care ne raportăm la tot ce înseamnă alimentație și despre încercarea înduioșătoare a omului de a păcăli timpul, bolile, deformarea corpului, de a-și prelungi viața prin orice mijloace.
P.S.: Intrarea e liberă!
Pagina de facebook a evenimentului aici.
IDENTIC NATURAL
Cu: Alex Fifea, Lala Mișosniky
Text și documentare: Elena Vlădăreanu, Robert Bălan
PR și publicitate: Oana Boca Stănescu
Scenografie și vizual: Nona Șerbănescu
Regia: Robert Bălan
Producător: Asociația Art No More
Cu sprijinul ART HUB Carol 61
Parteneri: Asociația pentru Promovarea Artelor Contemporane, Asociația MetruCub – resurse pentru cultură.
Acest proiect cultural este finanțat în cadrul Programului cultural București Oraș participativ de către Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ARCUB.
