Adina Dinioiu

Adina Dinioiu

Critic literar, jurnalist cultural și traducator din franceză, redactor la Observator cultural. Colaborează cu cronică literară la România literară, Dilema veche, Dilemateca, Radio Romania Cultural. Este autoarea cărții "Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în fața politicului și a morții", Editura Tracus Arte, 2011.


Analistul jungian Anthony Stevens la 80 de ani

Anthony Stevens, despre care am mai scris la Bookaholic, a împlinit, în 2013, venerabila vârstă de 80 de ani. Cu această ocazie, a fost realizat un documentar despre viaţa şi gîndirea acestui psihiatru din şcoala lui Jung, documentar pe care vi-l propun spre vizionare. Anthony Stevens, licenţiat al Universităţii Oxford, cu un doctorat în medicină şi două în psihologie, vorbeşte despre începuturile carierei sale, despre legăturile cu psihologia jungiană, despre cărţile pe care le-a scris, despre vis, despre arhetip, despre modul în care personalitatea umană se poate dezvolta folosind potenţialul arhetipal aflat în fiecare dintre noi. Citeşte tot articolul

Cum au schimbat femeile istoria modei, în frunte cu nemuritoarea Coco Chanel – Bertrand Meyer-Stabley, “12 creatoare care au schimbat istoria”

Bertrand Meyer-Stabley este jurnalist reputat al revistei Elle şi s-a ocupat, de-a lungul timpului, de parcursul biografic şi bibliografic al unor celebrităţi şi personaje importante din istoria socio-culturală europeană şi americană. A scris despre Elton John, Coco Chanel, Gala Dalí, James Dean ş.a. Graţie Editurii Baroque Books and Arts – o editură nouă pe piaţa de carte, dar care şi-a făcut intrarea în forţă printr-o serie de cărţi-obiect foarte frumoase –, avem acum în limba română cartea lui, 12 creatoare care au schimbat istoria, un fel de micromonografii sentimentale şi profesionale a 12 femei care au revoluţionat moda europeană, începând cu Rose Bertin, modista reginei Marie-Antoinette, a cărei carieră se construieşte la sfârşitul Vechiului Regim, şi terminând cu creatoarea de modă italiană din zilele noastre, Miuccia Prada. Citeşte tot articolul

Cât de actual este astăzi Michel Foucault? O discuție cu Diogo Sardinha

Miercuri, 21 mai, a avut loc la Institutul Francez din Bucureşti (Bd. Dacia 77), în holul Atrium, un dialog pe tema „Michel Foucault, azi”, la care a participat Diogo Sardinha, alături de Bogdan Ghiu (gazda evenimentului). Evenimentul face parte dintr-o o serie de întâlniri cu filozofi contemporani, organizate de Institutul Francez din Bucureşti (IFB), în colaborare cu Colegiul Internaţional de Filosofie (CIPh), în scopul consolidării legăturilor dintre lumea cercetării, a universităţilor şi cea a traducătorilor şi a editurilor. Citeşte tot articolul

O autobiografie-bestseller: celebra poveste a lui James şi a unui motan pe nume Bob

Un motan pe nume Bob (Polirom, 2014, traducere din engleză de Ana-Maria Man)/ A Street Cat Named Bob (2012) este o biografie-bestseller care spune povestea unui tânăr de pe străzile Londrei şi a motanului său extraordinar, care l-a ajutat, practic, să meargă mai departe cu sentimentul că are un scop în viaţă. Bob – cum îl numeşte James Bowen pe motanul găsit în scara blocului – este, se spune în The Times, „o pisică rătăcită în nordul Londrei care, dacă ar fi personaj de film, ar avea toate şansele să ajungă pe culmile gloriei şi să spargă recordul de audienţă în cinematografe”. Lucru pe care, într-un fel, l-a şi obţinut, căci pozele irezististibilului şi inteligentului Bob umplu Internetul (alături de stăpânul său), iar autobiografia pe care James Bowen a scris-o în urma dialogului său cu jurnalistul Gary Jenkins a devenit un bestseller, o carte tradusă în aproape treizeci de limbi. Citeşte tot articolul

Régis Burnet şi a sa “Evanghelie a trădării. O biografie a lui Iuda”

Unul dintre cele mai controversate personaje biblice este, fără îndoială, Iuda. În 2006, National Geographic Society, prin publicarea unui text controversat, de origine gnostică, Evanghelia lui Iuda, aducea în prim-plan, din nou, figura apostolului damnat. Titlurile au fost pe măsură: „O descoperire stupefiantă care va rescrie poate istoria biblică” (National Geographic), „Să fi fost Iuda una devărat erou creștin?” (Globe and Mail), „Să-i fi cerut Iisus lui Iuda să trădeze?” (National Post) etc. Volumul lui Régis Burnet, L'Ėvangelie de la trahison (2008), apărut la noi cu titlul Evanghelia trădării. O biografie a lui Iuda (Cartier, Chișinău, 2010), reface traseul sinuos al receptării personajului biblic de-a lungul a mai bine de două mii de ani. Citeşte tot articolul

Negocierea (post)modernă a imaginii lui Eminescu

În colecţia „Convorbiri. Corespondenţă. Portrete”, a apărut în 2013, la Editura Humanitas, un amplu volum – cu ilustraţii la final, bibliografie şi note despre autorii mărturiilor – consacrat receptării de către contemporani a poetului Mihai Eminescu. E vorba de Mărturii despre Eminescu. Povestea unei vieţi spusă de contemporani, selecţie, note, cronologie şi prefaţă de Cătălin Cioabă. Citeşte tot articolul

Jean-Pierre Vernant și miturile Greciei antice

Deși miturile vin din negura timpurilor – fără a aparține unui povestitor anume – și stau la baza tuturor civilizațiilor, acum, în vremurile noastre, ele nu mai sunt – la o prima vedere, cel puțin – decât simple povestiri pentru copii, ceea ce nu le face, însă, mai puțin prețioase. Mai ales când vorbim de miturile Greciei Antice.

Citeşte tot articolul


Jack Kerouac – documentar: King of the Beats

Vă recomand un documentar despre Jack Kerouac, numai bun pentru weekend. Jack Kerouac: King of the Beats, un film din 1985, îl urmăreşte pe Kerouac prin New York, apoi prin peregrinările sale. Astfel, aici avem mărturiile celor care l-au cunoscut pe romancier, fotografii şi imagini de arhivă. Apare, bineînţeles, şi Kerouac însuşi. Pentru fani si nu numai! Citeşte tot articolul

“Însemnările de căpătâi” ale lui Sei Shōnagon

Pentru zilele acestea de primăvară vă propun o carte extraordinară, cu atât mai uimitoare şi mai plină de prospeţime cu cât a fost scrisă în urmă cu... zece secole. E vorba de cartea Însemnări de căpătâi a lui Sei Shōnagon – cea care a fost doamnă de onoare în suita împărătesei Sadako. În româneşte a apărut la Editura Rao, în 2004 (ediţia a doua, revizuită), în traducerea – şi cu prefaţa competentă – a Stancăi Cionca. Citeşte tot articolul

Evocare Alex. Leo Şerban

În noaptea de 8 spre 9 aprilie 2011, cunoscutul critic de film Alex. Leo Şerban (a.l.ş. sau Leo, pentru prieteni) – intelectual rafinat şi dandy, eseist, prozator şi poet, traducător şi artist vizual – dispărea brusc (deşi discret) dintre noi, la 52 de ani, în urma unui (rapid) cancer limfatic. Au trecut trei ani deja de la dispariţia sa, dar a.l.ş. – o specie pe cale de dispariţie încă din timpul vieţii – a reuşit, spre norocul nostru, să lase urme culturale puternice şi amintiri frumoase pentru foarte mulţi prieteni – căci, cu politeţea lui elegantă şi ireproşabilă, avea darul de a lega foarte multe prietenii, în cercuri dintre cele mai diverse, şi chiar opuse ideologic. Citeşte tot articolul

A plecat dintre noi scriitorul Andrei Bodiu (27 aprilie 1965-3 aprilie 2014)

În seara zilei de joi, 3 aprilie, scriitorul Andrei Bodiu a murit fulgerător, la Oradea, în urma unui infarct. Avea 48 de ani – născut pe 27 aprilie 1965, la Baia Mare –, era absolvent şi doctor în litere al Universităţii din Timişoara (cu teza Poezia generaţiei optzeci, 2001). Pierderea lui este una foarte mare pentru spaţiul cultural românesc – pe cât de mare, pe atât de neverosimilă... Citeşte tot articolul

Lansarea cărţii „Efectul Sherlock Holmes. Trei intrigi cinematografice” de Victor Ieronim Stoichiţă

Luni, 31 martie, a avut loc, la Librăria Humanitas Cişmigiu, lansarea cărţii lui Victor Ieronim Stoichiţă, Efectul Sherlock Holmes. Trei intrigi cinematografice (traducere din franceză de Mona Antohi, Humanitas, 2013). La lansare au participat, alături de autor, alături de autor, Anca Oroveanu, profesor al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti şi director ştiinţific New Europe College – Institut de Studii Avansate Bucureşti, Ruxandra Demetrescu, profesor al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, Sorin Alexandrescu, profesor al Universităţii din Bucureşti şi director al Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI) şi Vlad Russo, redactor al Editurii Humanitas. În sală au fost prezenţi, de asemenea, Mona Antohi (traducătoarea cărţii) şi Sorin Antohi, Andrei Pleşu (coleg de facultate, la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti) şi Gabriel Liiceanu, ultimii luând şi cuvântul la finalul întâlnirii. Citeşte tot articolul

„Această dragoste splendidă de care fiecare dintre noi ar putea fi în stare” – interviu cu poetul Bogdan O. Popescu

Poetul Bogdan O. Popescu (n. 1971) a debutat cu volumul La revedere, prinţesă, Editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar. A fost prezent în antologia colectivă Marfă (Salut, 1996), alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa. Printre volumele publicate se numără: Pisica neagră, pisica moartă (împreună cu Traian T. Coşovei), Editura Crater, 2001; Leul de după extravaganţe, Editura Cartea Românească, 2002; Maşinăria de uitare, Editura Naţional, 2004; Poeme în loc de tutun, Editura Brumar, 2007; Aerobiciclete, Editura Brumar, 2010. În 2011, el a publicat şi un volum de proză scurtă, Viață de aruncat, la Editura Polirom. Citeşte tot articolul

Memoria unei iubiri – „Să cunoşti o femeie” de Amos Oz

Într-un interviu din 2004 acordat Antoanetei Ralian, Amos Oz susținea că „singurătatea  e o opţiune şi nu un destin” (România literară nr. 39/ 2004). Oricum ar fi, singurătatea este o stare problematică, un timp al reevaluării, al reconsiderărilor. Personajele lui Amos Oz sunt supuse (sau – altfel spus – se supun) deseori acestui test, din care cauză prozele acestuia propun mai degrabă povești retrospective, trecute prin filtrul sufletesc al personajelor. Nu altfel stau lucrurile și în romanul din 1989, Să cunoști o femeie (traducere de Antoaneta Ralian, Polirom, Iași, 2011). Citeşte tot articolul

Poezia răsfăţată a dragostei – „Cartea dragostei” de Bogdan O. Popescu

Bogdan O. Popescu (n. 1971) este un poet atipic, aş spune. Absolvent al Facultăţii de Medicină şi deţinător a două doctorate în materie – unul despre moartea neuronală (la Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti), iar celălalt despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer (la Institutul Karolinska din Stockholm), Bogdan O. Popescu este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina şi conferenţiar universitar la UMF „Carol Davila”. Citeşte tot articolul