Adina Dinioiu

Adina Dinioiu

Critic literar, jurnalist cultural și traducator din franceză, redactor la Observator cultural. Colaborează cu cronică literară la România literară, Dilema veche, Dilemateca, Radio Romania Cultural. Este autoarea cărții "Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în fața politicului și a morții", Editura Tracus Arte, 2011.


Nemaipomenitele istorii ale unor mătuşi fabuloase de Silvia Colfescu

Silvia Colfescu, directorul editorial al Editurii Vremea – unde, printre altele, a iniţiat colecţia „Planeta Bucureşti“ – şi-a publicat, în 2013, în această colecţie, poveştile sale cu mătuși fabuloase. Cartea este fermecătoare, adună poveşti – culmea – adevărate, deşi „fabuloase”, ca s-o cităm pe autoare, şi se numeşte Mătuşi fabuloase şi alte istorioare bucureştene. Citeşte tot articolul

Poeme alese de Sylvia Plath

Sylvia Plath este, în mod sigur, un nume cunoscut cititorilor de poezie. S-a impus prin directețea și sinceritatea poemelor ei, prin modul în care înțelege să prelucreze biograficul, ca joc al unor avataruri aflate la granița dintre viață și moarte, dintre lumină și întuneric. Poezia Sylviei Plath este crudă și fragilă în același timp, plasată într-un univers prea puțin luminos, ba chiar morbid pe alocuri. Fenomenul nu este greu de explicat. Scurta existență a poetei, care s-a sinucis la 31 de ani, a stat sub semnul depresiei, al unei nesiguranțe existențiale reflectate din plin în poeziile sale. Citeşte tot articolul

Cinci nuvele detectivistice – „Cei doi domni din Bruxelles” de Eric-Emmanuel Schmitt

În seria de autor Eric-Emmanuel Schmitt de la Humanitas Fiction a apărut recent un nou volum, Cei doi domni din Bruxelles, un volum de cinci povestiri. Eric-Emmanuel Schmitt e un autor de succes la marele public, tradus în multe ţări, şi asta pentru că are abilitatea de a aborda teme de interes public, teme dificile pentru că ele privesc mentalităţile: nivelul de toleranţă, prejudecăţile, dinamica normelor sociale şi individuale. E vorba de homosexualitate (de căsătoria între homosexuali), de iubire şi de toate avatarurile ei, şi în genere de problemele pe care le întîmpină cuplul în (post)modernitate (ca, de pildă, renunţarea la sarcină atunci când fătul pare a avea o boală fatală). Citeşte tot articolul

Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului de Marta Petreu, un roman de excepție

Marta Petreu (n. 1955) este o cunoscută poetă, eseistă şi universitară clujeană (formată în ambianţa intelectuală a grupării/revistei Echinox), unul dintre autorii de marcă ai literaturii române contemporane. A debutat în 1981, cu volumul de poeme Aduceţi verbele. Este autoarea mai multor volume de poezie, respectiv de eseuri şi studii despre filozofia şi cultura română; printre acestea din urmă se numără: Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României” (1999; 2004); Ionescu în ţara tatălui (2001; 2002); Filosofia lui Caragiale (2003); Despre bolile filosofilor. Cioran (2008; 2010), Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (2009; 2010) – toate apărute la Editura Polirom, unde autoarea beneficiază de o serie de autor. Citeşte tot articolul


Magda Cârneci (interviu): „Pentru mine Parisul e un Bucureşti visat, transfigurat”

Cu ocazia reeditării romanului său FEM în colecţia „Top 10+” de la Editura Polirom (un fel de colecţie de tip poche românească), am stat de vorbă cu Magda Cârneci, cunoscuta poetă şi prozatoare optzecistă, teoreticiană a postmodernismului în arta anilor ’80 din România. Magda Cârneci este autoarea, printre altele, a volumelor de poeme Hipermateria (1980), O tăcere asurzitoare (1984), Haosmos (1992), Poeme politice (2000), Poeme TRANS (2012) şi a romanului FEM (2011). Scriitoarea îşi împarte existenţa între Bucureşti şi Paris (unde a fost şi directoarea Institutului Cultural Român). Citeşte tot articolul

Tozgrec de Ioan Petru Culianu sau despre arta manipulării

Ioan Petru Culianu, istoricul religiilor cunoscut drept urmaș al lui Mircea Eliade, a fost și un prozator talentat. Și-a dovedit iscusința atât în scrierile de tinerețe, adunate în volumul Arta fugii, volum reconstituit postum de către Tereza Culianu-Petrescu, cât și în cele de maturitate, ca Jocul de smarald sau Pergamentul diafan. Nu despre unul din aceste volume va fi vorba în cele ce urmează, ci despre un altul, publicat, de asemenea, postum. Mă refer aici la Tozgrec (Polriom, Iași, 2010), scris între 1981-1984, pe când Culianu era profesor la Groningen. Citeşte tot articolul

Mircea Ivănescu, poetul rafinat şi postmodern avant la lettre

Mircea Ivănescu (1931-2011) este unul dintre marii poeţi români contemporani, considerat de scriitorii optzecişti drept unul dintre precursorii postmodernismului nostru poetic şi aflat pe lista lor de modele literare. E un poet de anvergură internaţională, cu o lungă posteritate poetică, aşadar, deşi – biologic – face parte din generaţia (şaizecistă a) lui Nichita Stănescu şi Marin Sorescu. A debutat târziu, la insistenţele prietenilor, cu volumul Versuri (Editura pentru Literatură, 1968); de la primul volum, poezia sa e egală cu sine – ca frazare, imagini şi obsesii tematice, şi calitate –, iar titlurile volumelor succesive sunt: Poeme, Alte versuri, Alte poeme, Alte poesii, Poesii nouă, Poeme nouă, Alte poeme nouă, Versuri vechi, nouă, Poeme vechi, nouă ş.a.m.d. Citeşte tot articolul

Arta poate învinge războiul? – Al patrulea zid de Sorj Chalandon

Sorj Chalandon – prezent la Bookfest în iunie, cu ocazia publicării în limba română a romanului său Le quatrième mur (Grasset & Fasquelle, 2013)/ Al patrulea zid (traducere de Doru Mareş, Humanitas Fiction, 2014), care a obţinut Prix Goncourt des lycéens (2013) şi Premiul Liste Goncourt – Le Choix roumain – a fost multă vreme jurnalist la cotidianul Libération, iar apoi, din 2009, la săptămânalul satiric Le Canard enchaîné. Citeşte tot articolul

Despre lumea lui Haruki Murakami

Haruki Murakami este poate unul dintre cei mai îndrăgiţi romancieri din ultimii ani. Romanele sale propun o lume aflată la graniţa dintre realitate şi fantastic, o lume fascinantă, intrigantă. Vă propun un documentar de o oră despre această lume a lui Murakami, ale cărei secrete sunt vânate de producătorul şi prezentatorul BBC Alan Yentob. Citeşte tot articolul

Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară de Andreea Răsuceanu

Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară de Andreea Răsuceanu este o carte ce propune un nou unghi de abordare a literaturii lui Mircea Eliade, pornind de la o disciplină mai recentă în ştiinţele umane: geografia literară. Folosind conceptele propuse de geografia literară, autoarea chestionează legăturile care există între spaţiul geografic şi spaţiul literar – în cazul lui Mircea Eliade, între Bucureştiul aşa-zicând real şi Bucureştiul ficţional, spaţiu recurent – în varianta lui de oraş modern sau de spaţiu mitic –, atât de prezent în literatura lui Eliade. Citeşte tot articolul

Disperarea dincolo de disperare – Beznă vizibilă. Amintiri despre nebunie de William Styron

De ceva timp, odată cu cartea lui Andrew Solomon, Demonul amiezii, depresia a devenit şi la noi un subiect cât de cât frecventat, chiar dacă la modul superficial. Andrew Solomon o numeşte „lăuntrica noastră singurătate manifestă”, demonul care „distruge nu numai legătura noastră cu ceilalţi, ci şi capacitatea de a fi împăcat cînd eşti doar cu tine însuţi”. Printre victimele depresiei s-a numărat şi romancierul american William Styron, care, în volumul Bezna vizibilă. Amintiri despre nebunie, scrie despre lupta lui cu acest demon. Citeşte tot articolul

Întâlniri cu Jung de E.A. Bennet

C.G. Jung, prin carisma-i incontestabilă, dar și prin noutatea și îndrăzneala ideilor sale, a fost una dintre cele mai influente personalități ale secolului al XX-lea. S-a scris destul de mult despre persoana acestuia, dar și despre psihanaliză. Printre apropiații lui Jung, mai ales din ultima parte a vieții sale, s-a numărat și medicul E.A. Bennet, care a notat într-un mic jurnal, Meetings with Jung (1946-1961), apărut și la noi la Editura Trei cu titlul Întâlniri cu Jung, discuțiile avute cu psihanalistul elvețian de-a lungul a aproape douăzeci de ani. E.A.  Bennet a studiat filosofia și religia la Trinity College, apoi a fost numit preot al Bisericii Anglicane. În 1925, la același Trinity College, a absolvit medicina. Pe Carl Gustav Jung l-a întâlnit pentru prima dată la începutul anilor 1930, devenind, mai apoi, unul dintre cei care  au contribuit din plin la răspândirea psihanalizei jungiene în Anglia. Citeşte tot articolul

Simplify, simplify, simplify – Arta simplităţii de Dominique Loreau

Vă spune ceva arta simplităţii? Ca atâtea alte metode de a alege un stil de viaţă – de care sunt pline cărţile de self help în ziua de azi –, şi aceasta e una posibilă. În ce mă priveşte, mi se pare cea mai bună. Într-o lume a hiperconsumului, opţiunea pentru simplitate – sau pentru „dietetică”, cum ne îndemna altădată Alex. Leo Şerban – este esenţială. Să înlături surplusul, să te fixezi pe elementele bazice, esenţiale echivalează şi cu un soi de purificare – fizică şi spirituală –, ca să nu mai vorbesc de confortul asigurat. Citeşte tot articolul