Silvia Dumitrache

Silvia Dumitrache

critic literar și de teatru, asistent de regie, doctorand studii culturale, redactor Observator Cultural


“I write trying to die later.” Interview with Toni Marques

One of the special guests at the International Literature Festival in Bucharest, seventh edition (FILB, 3-6 December 2014), was Toni Marques, Brazilian journalist and writer. He is also the story editor with Globo TV news show Fantástico, the curator of FLUPP, an international literary festival hosted by shanty town communities in Brazil. He has published four books and edited the anthology “The Book of Rio”. Citeşte tot articolul

Amos Oz, „Între prieteni” sau despre singurătatea printre „ai tăi” şi salvarea printre străini

Nu vă lăsaţi induşi în eroare de titlul cu tentă călduţ-optimistă al celei mai recente cărţi de Amos Oz traduse la noi, la Humanitas fiction, Între prieteni – nu este vorba nici despre prietenie, nici despre apropiere umană, nici măcar despre lucruri comune care, de bine, de rău, îi ţin pe oameni împreună. Miniromanul lui Amos Oz este o carte amar-ironică despre cea mai profundă singurătate pe care o poate trăi individul, acea singurătate apărută chiar în miezul comunităţii în care, teoretic, ar trebui să se simtă protejat şi împlinit. Caracterizându-şi cartea drept „un roman tragicomic al condiţiei umane”, Amos Oz creează o lume frântă, compusă din personaje neînţelese, o lume mai degrabă tragică decât comică, în care singurul fir roşu ce pare a-i uni pe cei din kibbutzul Ykhat. Citeşte tot articolul

Interviu cu James MEEK: “Sunt o mulţime de oameni care se ghidează doar după cea de-a unsprezecea poruncă: «Nu te lăsa prins»”

Scriitor şi jurnalist britanic, James Meek (născut în 1962, în Londra) a fost corespondent pentru The Guardian, scriind din zone de război precum Afganistan sau Irak. Din 2006, s-a dedicat total scrisului, iar cărţile sale au fost recompensate cu numeroase premii, precum Scottish Arts Council Book of the Year Award, Royal Society of Literature Ondaatje Prize pentru The People's Act of Love, 2005, de asemenea nominalizat la Booker Prize. For the english version of the interview, please click here James Meek a fost invitat în Romania, la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (1-5 octombrie 2014), unde a vorbit despre cea mai recentă carte a sa, Invaziile inimii (tradusă în română la Humanitas Fiction, de Carmen Toader). Este o saga modernă, urmărind povestea unui frate şi a unei surori, Ritchie – un fost rock star, şi Bec – cercetătoare care încearcă să descopere un vaccin împotriva malariei –, aparent foarte diferiţi, dar amândoi luptându-se să supravieţuiască într-o lume în care nu se mai poate distinge clar binele de rău. Am stat de vorbă cu James Meek despre limitele dintre adevăr şi trădare, despre ce poate fi considerat moral şi imoral în prezent, despre libertate şi iluzie, dar şi despre diferitele sale stiluri de scris, de la realism magic la o literatură circumscrisă posibilului. Citeşte tot articolul

“There are a lot of people for whom the only commandment is the eleventh: «Don’t get caught»”. Interview with James MEEK

British writer and journalist James Meek (born in 1962, in London) was a correspondent for The Guardian, reporting from many war areas, such as Afghanistan or Iraq. As of 2006, he dedicated entirely to writing. His books received various prizes, such as Scottish Arts Council Book of the Year Award, Royal Society of Literature Ondaatje Prize for The People's Act of Love, 2005, also nominated for Booker Prize. Pentru versiunea în limba română a interviului, click aici James Meek was invited in Romania, at the International Festival of Literature and Translation (1-5 October 2014) in Iaşi, where he talked about his latest book, The Heart Broke In (translated in Romanian by Carmen Toader, at Humanitas Fiction Publishing House). It is a modern saga, telling the story of a brother and a sister, Ritchie – a former rock star – and Bec, a scientist trying to find a vaccine for malaria –, seemingly very different, but both struggling with surviving in a world in which you can no longer tell right from wrong. We spoke with James Meek about the boundaries between truth and betrayal, about what can be thought of as moral and immoral nowadays, about freedom and illusion, and also about his different styles of writing, from magical realism to a literature within the sphere of the possible. Citeşte tot articolul

Trei seriale pentru bookaholici – Castle, The Mentalist, Breaking Bad

Recunosc, mă pasionează mai mult serialele decât filmele. Îmi place faptul că serialele îţi permit să devii mai implicat în acţiune, să urmăreşti evoluţia personajelor în detaliu, să devii şi tu, într-un fel, parte a universului creat. Există o mulţime de seriale care se inspiră din literatură (am scris deja despre Once Upon a Time, de exemplu – o reinterpretare modernă a basmelor copilăriei şi plasarea lor în contexte inedite), ingenios concepute, care dozează ideal suspansul şi stilul poetic. Pe lângă Once Upon a Time, mai sunt câteva seriale addictive, pe care le-aş recomanda bookaholicilor. Citeşte tot articolul

Scandalul Salman Rushdie, încă actual. Documentarul „The Satanic Verses Affair“

Documentarele cu şi despre scriitori sunt o bună metodă de a te apropia de stilul literar al acestora, de a afla detalii despre viaţa şi scrierile lor, de a descoperi scrieri noi sau poate chiar de a descoperi un scriitor şi de a dori apoi să-l citeşti. Printre cele mai bune documentare despre scriitori sunt cele realizate de BBC şi majoritatea se pot viziona chiar pe YouTube, aşa că... vă aşteaptă. E încă vacanţă, avem timp mai mult pentru filme şi cred că putem strecura şi câte un documentar în lista noastră. Citeşte tot articolul

Cinci scriitoare și cinci personaje feminine – Despre feminitate din perspectivă feminină

Încă din copilărie, de la primele cărți pe care le citim, e destul de ușor să găsim un pattern al personajelor feminine în contrast cu cele masculine: personajele feminine, în literatura „clasică”, sunt adesea caracterizate de gingășie, sensibilitate etc., în principiu atribute ale celor care sunt în linia secundă de acțiune, ele acționează indirect, învăluit, prin stratageme ale „feminității”: seducție, farmec, chiar înșelătorie. Așadar, mă bucur când descopăr cărți în care personajele feminine sunt agentul principal, cel care „face acțiunea” și nu este doar elementul secund sau, chiar dacă rămâne în prim-plan (vezi Tess d’Urbervilles sau chiar doamna Bovary), este supus clișeelor bine-cunoscute, de tipul „eternul feminin” sau „misterul feminin”. Dar la fel cum în gramatică uzul ajunge să facă norma, și în literatură aspectele sociale determină o anume reflectare literară a tipurilor umane, iar acum cred că prezența femeilor în aproape toate domeniile, inclusiv în cele destinate nu până demult doar bărbaților, a dus ca în literatură să se nască personaje feminine îndrăznețe, a căror interioritate apare în toată complexitatea ei. Citeşte tot articolul

„Pacea este țara mea.” Interviu cu Sorj Chalandon

Sorj Chalandon, câştigătorul Premiului Liste Goncourt – Le Choix Roumain (și al Premiului Goncourt des lycéens) pentru romanul Al patrulea zid, a fost invitatul Institutului Francez şi al Editurii Humanitas Fiction la Bookfest 2014. Romanul a apărut  în colecţia „Raftul Denisei“ la Humanitas Fiction, în traducerea lui Doru Mareș.  Sorj Chalandon s-a născut la 16 mai 1952 în Tunis, iar din 1973 până în 2007 a fost reporter, apoi redactor-şef adjunct la Libération, corespondent de război din zone precum Liban, Iran, Irak sau Afganistan, experiență care se regăsește și în scierile sale literare. În Al patrulea zid, Sam, un evreu grec, regizor, refugiat în Franța, are un vis utopic, de a pune în scenă Antigona lui Jean Anouilh în timpul războiului din Liban, gest care ar trebui să pună războiul între paranteze măcar o perioadă scurtă. Eșuează, dar prietenul său, studentul Sam, vrea să-i îndeplinească această ultimă dorință, indiferent care ar fi consecințele. Am stat de vorbă cu Sorj Chalandon despre experiența sa în calitate de corespondent de război, despre posibilitatea artei de a schimba ceva concret, dar și despre noțiunile de război și pace în prezent. Citeşte tot articolul

Recomandări TIFF pentru bookaholici

TIFF, unul dintre cele mai aşteptate festivaluri ale anului (este nu doar un eveniment  legat de cinematografie, ci şi unul care începe tot mai mult să fie frecventat de oameni  din toate sferele, care aleg să vină la Cluj pentru a-şi face concediul în timpul festivalului), a debutat vineri, pe 30 mai, pe o vreme destul de neplăcută atmosferei mult sperate de festival, dar cu evenimente şi filme la fel de diverse ca în ceilalţi ani. Din sutele de proiecţii şi evenimente, există cu siguranţă atracţii şi pentru bookaholici, iar în această listă de recomandări TIFF va oferi câteva sugestii pentru cei care sunt la Cluj la festival sau care plănuiesc să meargă pe parcursul acestei săptămâni. Citeşte tot articolul

O distopie de secol XXI. J.M. Coetzee – Copilăria lui Isus

Copilăria lui Isus este unul dintre cele mai înşelătoare titluri – J.M. Coetzee, scriitorul sud-african, câştigător al Premiului Nobel pentru literatură în 2003, ştie că un astfel de titlu va crea nişte aşteptări clare şi că cititorul va încerca să găsească, mai devreme sau mai târziu, indicii care să-l îndrume pe direcţia pe care a pornit de la început. Ei bine, Copilăria lui Isus n-are nimic de-a face cu Isus sau cu vreo tratare clasică (sau ironică) a unei teme religioase bine-ştiute (nici măcar în stilul în care o face Saramago în Cain [cronica aici]) – evident, dacă vrei să faci analogii, eşti liber să o faci, literatura îţi permite câte libertăţi eşti dispus să-ţi iei. Cred însă că, în acest caz, ar fi o suprainterpretare să asociezi personajul principal, un copil de cinci ani, cu personajul biblic, fără alte nuanţări. Cînd Bookaholic a scris despre carte [cronica aici], aceasta nu fusese încă tradusă, acum este accesibilă tuturor cititorilor români, prin traducerea Irinei Horea, la Editura Humanitas. Iar dacă în cronica ei, Cristina Petrecu punea accentul  mai mult pe ideea de alegorie, eu am resimţit mai puternică nota distopică. Citeşte tot articolul

Barcelona mitică şi modernă. Care Santos, „Încăperi ferecate”

Sunt unii scriitori care te fac să te îndrăgosteşti iremediabil de un oraş – aşa cum Eliade a salvat, în ochii mei, Bucureştiul, prin Carlos Ruiz Zafón am văzut cu alţi ochi Barcelona. Odată cu autoarea Care Santos, Barcelona a devenit un oraş şi mai încărcat de semnificaţii, mitic şi modern în acelaşi timp, melancolic şi plin de viaţă. Barcelona gotică şi misterioasă a lui Zafón capătă, la scriitoarea catalană Care Santos, noi valenţe, un oraş încărcat de istorie, de nostalgie, de doruri şi iubiri peste care timpul a aşternut vălul uitării, lăsându-i pe cei din prezent să poarte luptele lor, să plângă şi să râdă, crezând, în infinita lor naivitate, că ceea ce trăiesc ei este unic şi irepetabil. Citeşte tot articolul

„Este mult mai uşor să calomniezi o femeie, chiar şi în prezent” – interviu cu Sarah Dunant

Sarah Dunant – pe care am cunoscut-o în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură din Bucureşti (decembrie 2013) – este una dintre cele mai cunoscute scriitoare britanice ale momentului şi, deşi a debutat cu romane poliţiste, interesul ei s-a orientat apoi către istorie. Cel mai recent roman al ei, Sânge şi splendoare (2013, tradus de Carmen Săndulescu la Editura Humanitas Fiction) explorează perioada Renaşterii şi scandalul din jurul familiei Borgia, dintr-o perspectivă nouă, încercând să reabiliteze imaginea femeii în istorie, pornind de la imaginea demonizată a Lucreziei Borgia. La FILB am vorbit despre pasiunea ei pentru istorie, despre aspectele pozitive şi negative ale Renaşterii şi despre o perspectivă feminină/ feministă asupra istoriei, fără furie sau victimizare. Citeşte tot articolul

“It’s much easier to make a woman scandalous, still to this day” – interview with Sarah Dunant

Sarah Dunant – with whom we met during the International Literature Festival in Bucharest (December 2013) – is one of the most famous British writers and, even though she started as a crime fiction author, she became interested in historical fiction and her most recent novel, Blood and Beauty (2013; translated in Romanian by Carmen Săndulescu, at Humanitas Fiction Publishing House) explores the Renaissance and the scandal surrounding the Borgias, from a new perspective, trying to rehabilitate the image of women as conveyed by history. During the interview, we spoke about her interest in history, about the light and darkness of Renaissance and about history from a feminine/feminist perspective, without anger or the tendency of victimization. Citeşte tot articolul