Veronica

Răzvan Țupa: “Dacă nu m-ar fi interesat poezia probabil că nu aş fi scris despre Nefertiti”

Pe Răzvan Țupa l-am cunoscut personal acum aproape doi ani într-o tabără literară. La momentul respectiv, organiza săptămânal Poeticile cotidianului şi căuta să descopere care sunt direcţiile poeziei în ziua de azi. Anul acesta a renunţat la Poetici, a publicat al treilea său volum de poezie, "poetic. cerul din delft și alte corpuri românești", la Casa de Editură Max Blecher, a luat parte la câteva proiecte şi ateliere literare în afara României, iar la sfârşit de an am găsit ocazia de a-i lua un interviu şi a afla ce planuri are pentru 2012.

A fost o experienţă curioasă, mai ales pentru că interviul a fost luat într-o seară, pe mess, dar am avut norocul să îl descos preţ de 3 ore. Citeşte tot articolul


Dincoace de granița cu ficțiunea – Fotografie de grup cu scriitoare uitate

În urmă cu o lună vă povesteam că am fost la o discuţie cu Bianca Burța-Cernat care la momentul respectiv lansase nu demult Fotografie de grup cu scriitoare uitate. Încă de atunci ne anunţam entuziasmul pe care ni l-a creat prezentarea acestei noi apariţii publicistice şi ne-a intrigat suficient încât să o lecturam şi noi.

Nu este un loc comun publicarea unei teze de doctorat care să prindă atât de bine la marele public. De altfel, precum anunţam şi în noiembrie, această cercetare a fost gândită de autoare încă din studenţie, din pasiunea pentru perioada interbelică, dar şi din curiozitate şi intrigă, întrucât nu puține din scriitoarele vremii au intrat de-a lungul secolului trecut, în anonimat. Citeşte tot articolul


Moș Crăciun cel literar

Interzis celor care se aşteaptă ca Moş Crăciun să vină în noaptea din 24 spre 25 decembrie. :)

Legenda spune că Moş Crăciun vine la copiii cuminţi, în fiecare an, în noaptea de 24 spre 25 decembrie. Se zice că ar locui în Laponia, că zboară într-o sanie fermecată, trasă de reni, că poartă un costum roşu, e mereu vesel şi mereu citeşte scrisorile pe care copiii i le trimit. Sâmburele care schimbă, însă, legenda este faptul că Moş Crăciun este un personaj literar, care s-a născut undeva acum aproape 200 de ani.

Citeşte tot articolul


READ IT sau cum se aduce la zi predarea limbii române în învățământ

Nu mai este un secret pentru nimeni că România are nevoie de îmbunătățiri în sistemul de învăţământ. Povestea este, desigur, alambicată, iar polemicile au făcut prima pagină anul acesta, când un număr îngrijorător de elevi nu au promovat examenul de Bacalaureat.

Sistemul de examinare şi notare s-a schimbat în ultimii 20 de ani de nenumărate ori, chiar şi în cadrul aceluiaşi ministeriat. Acestea fiind spuse, e de ordinul SF-ului să găseşti o metodă de a mai apropia un copil de literatură, atunci când nici profesorii nu mai ştiu cât va mai dura până alte norme vor fi aplicate sau alte procente din salarii vor mai fi tăiate.

Citeşte tot articolul


10 majordomi în literatură

Majordomii în literatură sunt genul acela de personaje cărora le-ar trebui un capitol special, la care scriitorii să revină din când în când. De la criminali, la confidenţi şi prietenoşi, bine instruiţi şi educaţi, majordomii au folosit drept punct de inspiraţie pentru numeroşi scriitori, majoritatea britanici sau irlandezi. Astăzi am vrut să facem şi noi un top cu cei mai interesanţi majordomi fictivi, cu care ne-am întâlnit deseori în lectură.

Citeşte tot articolul


A fost: Dubla lansare a antologiilor “Primul meu porno” şi “Prima mea carte”

Nu avem des ocazia să mergem nu la una, ci la două lansări de carte în acelaşi timp, cu degustare de vin, lectură haioasă şi bine scrisă, unde nu se fumează, iar lumea îşi aminteşte de primele dăţi când a experimentat ceva. Drept urmare, nu puteam rata ocazia de a merge aseară la evenimentul ce a marcat oficial apariţia a încă două cărţi din seria "Prima dată", "Prima mea carte" şi "Primul meu porno", apărute la Editura ART.

Seria propusă de Editura ART aduce în prim plan poveştile unor autori contemporani, care își pun pe hârtie amintirile. Rezultatul este cât se poate de savuros, fapt ce a şi adunat aseară în mansarda librăriei Bastilia, sugestiv numită 'al nouălea cer', o multitudine de oameni dornici să asculte poveştile proaspăt lansate citite de înşişi autorii lor. Citeşte tot articolul


Brunch cu Simon Toyne, autorul bestseller-ului “Sanctus”

Simon Toyne este un cuceritor fără să se străduiască, un britanic cu o educaţie şi o dicţie impecabile, cu o cultură vastă în literatură, muzică şi film, pe care noi am avut ocazia să îl cunoaştem ieri la prânz, la un sandwich, o prăjitură şi un ceai.

A sosit în România în urmă cu câteva zile pentru lansarea şi promovarea romanului Sanctus în cadrul târgului de carte Gaudeamus. De altfel, nu de foarte mult timp, a încheiat la Romexpo o sesiune de autografe. Mâine se va întoarce în Marea Britanie,  unde va redeveni capul familiei care plimbă câinele dimineaţa atunci când îşi conduce copiii la şcoală.

Citeşte tot articolul


Cartea anului în Elveţia scrisă de românul Cătălin Dorian Florescu

Nu ştiu cum se face că din ce în ce mai mulţi romani se remarcă în afara graniţelor ţării. Deloc surprinzător, nici scriitorii nu fac excepţie de la acest trend. Dacă miercuri seara s-a dat premiul (de 10.000 lei) pentru Cartea Anului de către România Literară Martei Petreu, am descoperit că un premiu (de 40.000 franci) pentru cartea anului în Elveţia s-a decernat săptămâna trecută unui scriitor de origine romană, în cadrul Festivalului literar de la Basel.

Citeşte tot articolul


Nicolae Manolescu i-a înmânat Martei Petreu premiul Cartea Anului

De fiecare dată când Nicolae Manolescu revine în ochiul public în calitatea sa de critic literar, ceva valuri par a se produce. Să însemne oare acest amănunt ceva? Și daca da, ce?

După ce, în weekend, criticul și presedintele USR a prezentat la Ateneu lista sa de poeți români, seară care s-a soldat cu diverse opinii divergente (ca cea a lui Răzvan Țupa, publicată aici) sau convergente (cum ar fi cea a lui Liviu Ioan Stoiciu publicată aici), cu privire la autorii invitați de acesta, aseară am asistat la decernarea Premiului Cartea Anului. Premiul în cauză este dat de 19 ani de România Literară, împreună cu Fundația Anonimvl, cea din urmă oferind câștigătorului 10.000 de lei. Citeşte tot articolul


Sanctus sau codul lui Simon Toyne

Vă mai aduceți aminte frenezia Codului lui Da Vinci al lui Dan Brown? La început a fost curiozitatea, apoi a venit moda, iar mai târziu a apărut și filmul. La un moment dat aveai senzația că e peste tot și că nebunia nu se va sfârși niciodată. Indiferent că v-a plăcut ori ba, același sentiment vă va încerca citind şi romanul Sanctus al lui Simon Toyne.

Comparaţia este aproape inevitabilă  încă de la primele pagini ale cărţii devenite bestseller mai întâi în Marea Britanie, ţara de origine a autorului, iar apoi în alte încă 23 de ţări unde momentan a fost tradusă. Deşi a văzut lumina tiparului abia anul acesta, Sanctus deja face înconjorul lumii, iar noi îi prevedem un destin similar cu cel al Codului antemenționat.

Citeşte tot articolul


unelte de dormit – istoria unui învins

Pe coperta a patra a volumului unelte de dormit, Nicolae Manolescu spune despre Ioan Es. Pop că ar fi penultimul debut remarcabil din generaţia poeţilor optezecişti. Eu, una, nu am stat să număr (cu toate că am cochetat cu wikipedia), nici să analizez în ce măsură Ioan Es. Pop e optzecist sau nouăzecist, două luntre în care criticii ar spune că poetul ar fi cu ambele picioare. Cert este că nu am putut să nu îi pun în oglindă volumul de debut, "Ieudul fără ieşire", şi cea mai recentă apariţie publicistică, unelte de dormit.

Citeşte tot articolul


Fotografie de grup cu scriitoare uitate, la o cafea boemă

Miercuri seară a avut loc ce-a de-a treia ediţie a Academiei Boeme, serată organizată de Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen FILIA, organizaţie cât se poate de feministă, care îşi propune, printre altele, să aducă în prim plan o serie de scriitoare ce s-au impus în literatura autohtonă.

Dacă primele invitate au fost Nora Iuga şi Ioana Nicolaie, de data aceasta publicul feminist şi, cum era de aşteptat, preponderent feminin a avut ocazia să stea de vorbă cu Bianca Burța-Cernat, critic literar şi redactor la Editura Cartea Românească. Recent, ea a lansat volumul Fotografie de grup cu scriitoare uitate, o analiză asupra prozei feminine interbelice intrate în anonimat. Citeşte tot articolul


Literatură română montată în teatru, înainte și după 1989/2000

Acum ceva timp vă reaminteam de spectacolul "Dimineață pierdută", realizat în 1985 de regizoarea Cătălina Buzoianu, după romanul omonim al Gabrielei Adameșteanu.

Succesul spectacolului în cauză, care a reunit nume precum Tamara Buciuceanu, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Rodica Tapalagă, Irina Petrescu şi Marcel Iureş, ne-a îndemnat să facem o trecere în revistă și a altor texte literare românești, care, de-a lungul timpului, au făcut insipirația unor oameni de teatru.

Spre surprinderea noastră, după un mic research, nu am descoperit foarte multe, cel puțin nu înainte de 2000, iar înainte de 1989 discutăm cu preponderență de montări clasice ale unor romane precum Baltagul. Citeşte tot articolul