De azi până vineri, avem pentru voi zilnic câte un pachet format din patru cărți oferite de Casa de Pariuri Literare, o editură mică și îndrăzneață, care mizează pe tinerii scriitori români. Și, pentru că vrem ca autorii români să fie cunoscuți de cât mai multă lume, punem la bătaie patru titluri.

Cum funcționează?

De azi până vineri, în fiecare dimineață punem câte o întrebare. Aveți timp până a doua zi să răspundeți la ea. A doua zi tragem la sorți dintre cei care au răspuns, alegem câștigătorul și punem o nouă întrebare, pentru ziua respectivă. Nu poți răspunde la întrebările trecute și, pentru tragerea la sorți, se iau în considerare doar cei care au răspuns la întrebearea din ziua în curs.

Trebuie să te semnezi cu numele real și să folosești o adresă de mail corectă, pe care să o verifici (spunem asta din experiență). Dacă nu ai câștigat într-o zi, poți participa în zilele următoare. O persoană nu poate câștiga de mai multe ori.

 

Întrebarea de luni: Care este ultima carte scrisă de un autor român pe care ai citit-o și cum ți s-a părut? Câștigătoare: Alina Mihai

Întrebarea de marți: Care este personajul din literatura română de care îți place cel mai mult? Câștigătoare: Simona Predulescu

Întrebarea de miercuri: Cu ce autor român contemporan ți-ar plăcea să ieși la o cafea și ce l-ai întreba? Câștigătoare: Ioana Popa

Întrebarea de joi: Care este cartea din literatura română pe care nu ați reușit să o terminați și de ce? Câștigătoare: Mihaela Alina Stuiber

Întrebarea de vineri: Dacă ai scrie o carte, ce autor român contemporan ai vrea să îți scrie o recomandare/prezentare pe coperta a patra și de ce? Câștigătoare: Kazimir Oniga

 

Care sunt cărțile?

Roșu, roșu, catifea – Veronica D. Niculescu (citește un interviu cu autoarea)

Cincisprezece povestiri plus o confesiune, din vremurile cînd cu â din a se scria doar România. Republica Socialistă România. Pornim la drum în 1971 cu Grigore, nimeni altul decît micul Grișa al lui Cehov, teleportat în viitorul devenit trecut: în România comunistă. Continuăm cu alți copii, stăm la cozile anilor ‘80, fie că sîntem oameni sau pisici, ne închinăm la zeițele vînzătoare, așteptăm să înceapă Calvarul, împănăm dulceața anilor copilăriei cu sîmburi amari, creștem, ne despărțim de toate cu o nespusă ușurare, în 1990, în Casa Poporului. (de aici)

 

Șoricelul din kitej-grad – Mihai Bădică
Un volum de proze scurte, chiar foarte scurte, dar atât de pline de «carne» și de miezoase! Aceeași vervă epică ce mă atrăsese de la prima lectură, fără de care nu putem vorbi despre o proză de calitate și, poate, nici despre proză în general. Și să nu uit – fraza concisă, dar bogată în sugestii, iar din loc în loc, exact atunci când trebuie, replici memorabile. Să tot citești! Păcat că se termină prea repede…“ – Liviu Antonesei (de aici)
Plasterca – Călin Torsan
Cineva din lumea aceasta, cu un veac în urmă, s-a mai gândit la Plasterca. Îți dai seama ce lucru minunat? Și s-ar putea ca lumea despre care am zis odată că nu am găsit-o, aceea ce spuneam că ți se cuvine, alături de această carte care abia mai încape în colivie, să se afle undeva, pe-aproape.“ – Călin Torsan (de aici)
Biblidioteca – Mihail Vakulovski
Au început să curgă cititorii, sînt prezenți și Sandra Brown, și varianta brașoveană a lui Zenga în costum, în adidași și cu șapcă, și bătrîna care comandă numai cărți foarte vechi, și grupurile de tineri rockeri și hip-hopiști, și grupurile de studenți și studente, și profu’ zen, care a intrat vorbind la telefon, apar și cîteva colege care vor să le împrumut cărți de la sala de lectură, și femeia de la xerox, veselă și haioasă, nu lipsesc nici cei doi tineri iubiți care învață arta fututului la bibliotecă, comandînd cînd cărți cu poziții yoga, cînd Kamasutra, cînd Cum să ajungeți mai ușor la orgasm și O cale sigură de a-ți satisface partenerul, chestii din astea, comandă amîndoi, amîndoi vin după carte, pleacă și vin împreună. (de aici)

freelancer pe proiecte de comunicare online, a lucrat ca Head of Creative la Fourhooks și redactor Metropotam.ro; colaborări în presa culturală: Dilema Veche, Observator Cultural, Cultura; co-autor al romanului colectiv Rubik


176 comentarii
  1. Vasile Elena Ancuta

    “Iradierea unei lumi oarecare” scrisa de Anna Kalimar, o carte originala pe care citind-o, nu ai cum sa te plictisesti. O carte despre lume, despre viata si despre om.

    Reply
  2. Iulia Cristina

    Sfârşit de veac în Bucureşti – Ion M. Sadoveanu
    Astfel am redescoperit Bucureştiul, acel mic Paris care a cucerit-o până şi pe Missy, regina României.

    Reply
  3. Ana-Felicia Paraschiv

    “Intoarcerea din rai” – M Eliade , am terminat-o ieri si am inceput “Huliganii ” . De ce imi place ? Imi place cum ne framanta viata asta ca pe un aluat , cum ne dospeste gandurile si cum ne creste si ne coace sufleteste – imi place atmosfera interbelica , mai ales creionata de Eliade .

    Reply
  4. damaris

    cu inima smulsa din piept de radu paraschivescu- o poveste de dragoste care imbina fictiunea cu adevarul istoric din portugalia medievala…mi-a placut stilul sau de a scrie, conturarea personajelor dar si respectarea evenimentelor istorice

    Reply
  5. Alina Doldor

    Eu am finalizat de curand “Parabolele lui Iisus” – Andrei Pleşu. O carte foarte interesanta, pe care nu o poti citi oriunde si oricand, fara sa fie plictisitoare totusi este destul de dificila. Dezvolta povesti despre povesti, povesti pe care credeam ca le stiu si ca imi sunt accesibile dar le-am descoperit altfel si altfel pe parcursul unei carti care am senzatia ca ne face sa ne punem tot mai multe intrebari. Masura in care ne raspundem la ele depinde de fiecare cititor in parte… si asta mi-a placut cel mai mult la aceasta lectura.

    Reply
  6. Alina Mihai

    “Exuvii”, de Simona Popescu – m-am regasit in multe dintre crampeiele de amintiri ale scriitoarei, totodata, amuzandu-ma de sinceritatea rememorarii acelor imagini si imprejurari inocente. Este o carte a redescoperirii de sine, prin intermediul amintirilor expuse.

    Reply
  7. Luiza Iusan

    Momente si schite, de I.L.Caragiale. Se poate citi si reciti, si tot nu te saturi de ralitatea descrisa de autor.

    Reply
  8. Madalina Trandafir

    Baltagul-Mihail Sadoveanu
    M-a fascinat faptul ca o taranca, pe vremea acea, a putut sa rezolve o crima!

    Reply
  9. Timeia Viman

    Eu am citit „Despre îngeri”, de Andrei Pleşu. Mi-a plăcut bogăţia limbajului, erudiţia autorului, dar şi hermeneutica interesantă şi deloc seacă a pasajelor biblice în care apar îngeri. În urma lecturii, mi-am dat seama că aceste fiinţe greu de definit şi de descris au totuşi, în viaţa noastră, a muritorilor, un rol mai important decât pare.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *