De azi până vineri, avem pentru voi zilnic câte un pachet format din patru cărți oferite de Casa de Pariuri Literare, o editură mică și îndrăzneață, care mizează pe tinerii scriitori români. Și, pentru că vrem ca autorii români să fie cunoscuți de cât mai multă lume, punem la bătaie patru titluri.
Cum funcționează?
De azi până vineri, în fiecare dimineață punem câte o întrebare. Aveți timp până a doua zi să răspundeți la ea. A doua zi tragem la sorți dintre cei care au răspuns, alegem câștigătorul și punem o nouă întrebare, pentru ziua respectivă. Nu poți răspunde la întrebările trecute și, pentru tragerea la sorți, se iau în considerare doar cei care au răspuns la întrebearea din ziua în curs.
Trebuie să te semnezi cu numele real și să folosești o adresă de mail corectă, pe care să o verifici (spunem asta din experiență). Dacă nu ai câștigat într-o zi, poți participa în zilele următoare. O persoană nu poate câștiga de mai multe ori.
Întrebarea de luni: Care este ultima carte scrisă de un autor român pe care ai citit-o și cum ți s-a părut? Câștigătoare: Alina Mihai
Întrebarea de marți: Care este personajul din literatura română de care îți place cel mai mult? Câștigătoare: Simona Predulescu
Întrebarea de miercuri: Cu ce autor român contemporan ți-ar plăcea să ieși la o cafea și ce l-ai întreba? Câștigătoare: Ioana Popa
Întrebarea de joi: Care este cartea din literatura română pe care nu ați reușit să o terminați și de ce? Câștigătoare: Mihaela Alina Stuiber
Întrebarea de vineri: Dacă ai scrie o carte, ce autor român contemporan ai vrea să îți scrie o recomandare/prezentare pe coperta a patra și de ce? Câștigătoare: Kazimir Oniga
Care sunt cărțile?
Cincisprezece povestiri plus o confesiune, din vremurile cînd cu â din a se scria doar România. Republica Socialistă România. Pornim la drum în 1971 cu Grigore, nimeni altul decît micul Grișa al lui Cehov, teleportat în viitorul devenit trecut: în România comunistă. Continuăm cu alți copii, stăm la cozile anilor ‘80, fie că sîntem oameni sau pisici, ne închinăm la zeițele vînzătoare, așteptăm să înceapă Calvarul, împănăm dulceața anilor copilăriei cu sîmburi amari, creștem, ne despărțim de toate cu o nespusă ușurare, în 1990, în Casa Poporului. (de aici)
“Orbitor” de Mircea Cartarescu este o carte sofisticata, care te surprinde din toate punctele de vedere. E o carte despre viata, exact asa cum este ea si de aceea consider ca merita citita.
Ultima carte citita de un autor roman este Superhero scrisa de Ciprian Macesaru. Am ramas placut surprins sa vad ca proza romaneasca adevarata reuseste sa se strecoarea prin miile de alte creatii lipsite de valoare. Macesaru surprinde in romanul sau, Superhero, viata secolului XXI in relatia de familie, de servici si ,evident, cea conjugala. Pentru ai atribui si putin dramatism, personajul principal este un scriitoras ,care, in lipsa de inspiratie si talent, isi insuseste un manuscris ce nu-i apartine. Atat va spun, restul, va invit sa cititi. 🙂
„Trepanoia” de Mitoș Micleușanu – un mod de a scrie literatură care, din păcate (sau din fericire), se practică prea puțin.
“Groapa” de Eugen Barbu mi s-a parut actuala prin tematica ei si intensa prin stilul autorului, dar si prin trairile personajelor.
“Usa interzisa” a lui Gabriel Liiceanu pentru mine a reprezentat o fereastra deschisa spre un altfel de limbaj, o gura de aer proaspat si de limba romana adevarata si curata. Cartea a fost alternativa si solutia gen fronda perfecta atunci cind eram bombardata zilnic de vulgaritati la televizor! In plus este aproape de o spovedanie, suntem martori la un exercitiu de sinceritate scris impecabil.
Uibesc – Iv cel Naiv. E o lume intreaga acolo. Si ce lume!
“Fenomenul Pitesti” – Virgil Ierunca.
Traiam cu impresia ca ororile comunismului au fost mai mici decat cele ale nazismului. Cartea lui Ierunca mi-a demonstrat contrariul.
Despre ingeri – Andrei Plesu
Un volum interesant ce cuprinde si o descriere a intervalului. Recomand, in ciuda faptului ca prezinta o perspectiva usor pesimista asupra spiritualitatii.
Am citit cu putin timp in urma “Radacina de bucsau” de O. Nimigean. A fost o surpriza uimitoare, am citit-o pe nerasuflate, am savurat-o. Protagonista este memorabila, dialogurile savuroase, tema este inedita si atat de vie… Astept cu nerabdare sa apara un nou roman marca Nimigean si sunt curioasa cum va reusi sa se reinventeze acest scriitor care mai are multe de spus.
Cartea burtilor si a singuratatilor- Doina Ioanid