Cronici

Cronici cărți străine

Sunt atâtea cărți de literatură (și nu numai) străină care merită citite! 

Facem cronici de cărți de citit, fie că vorbim de autori clasici, mari, fie 

de noi descoperiri sau de literatură experimentală. Scriem cronici de 

cărți dintr-un unghi personal, subiectiv, vă spunem sincer ce credem 

despre ele. Găsiți cronici de carte pe înțelesul tuturor, nu stăm cu 

mâna la tâmplă și nu vrem să dăm lecții școlărești de literatură, ci să 

vorbim ca între prieteni despre lucrurile care ne pasionează. 

Recenzii cărți românești

Suntem la curent cu ce apare în literatura română, citim cărțile noi 

și scriem despre ele, citim și cărți clasice și scoatem la iveală autori 

ce merită descoperiți. Citiți aici recenzii la cărți ale autorilor români, 

recenzii carte nouă și veche, interpretări inedite sau abordări care 

depășesc canonul clasic. Credem că o recenzie de carte scrisă 

relaxat este un punct foarte bun de pornire pentru cititorii care caută 

cărți noi și recomandări. 

Recenzii cărți de specialitate

Mai rar, e adevărat, abordăm și cărțile de specialitate, mai ales în 

domenii cum sunt cărțile de business, cărțile de bucate, eseistica, 

teoria literară, studiile culturale și multe altele. Chiar și atunci 

când scriem cronici de carte specializată, tonul este unul relaxat, 

încercând să înțelegem, împreună cu voi, cititorii, despre ce e vorba.

Punctul magic de întâlnire dintre scriitor și cititor: ”Poveste pentru timpul prezent”, de Ruth Ozeki

Amestecare de planuri, împletire între prezent și trecut, între atunci și acum, Japonia - America - Canada, ocean, tsunami, călătorii, iluminare spirituală, lectură, actul scrierii, jurnal, o adolescentă și o femeie matură, o insulă, o capitală super aglomerată, tradiții nipone, cruzime, internet, faliment, budism, Murakami, zen, zazen, 11 septembrie, programare, Proust, scriitor, templu, timp, fizică cuantică, sinucidere, prostituție, umiliri, război, cititor, viață, literatură, poveste. Toate acestea și atât de multe altele fac din Poveste pentru timpul prezent (Editura Polirom, colecția Biblioteca Polirom. Actual, traducerea de Ana-Maria Lișman, 2013, 464 de pagini) o carte pe care o citești așa cum îți bei cafeaua de dimineață: savurând fiecare pagină, zăbovind asupra unor ”arome”, nedorindu-ți să ajungi la sfârșit. Citeşte tot articolul

Radiografia cuplului multiplicată în piese de puzzle defecte – ”Fericiți cei fericiți”, de Yasmina Reza

Fericiți cei iubiți și cei iubitori/ și cei care se pot lipsi de iubire./ Fericiți cei fericiți. (Jorge Luis Borges)

Cu motto-ul acesta se deschide cea mai recentă carte semnată de Yasmina Reza - scenaristă, dramaturg, actriță, romancieră din spațiul francez, cu o origine interesantă (tatăl, inginer, pe jumătate iranian, pe jumătate rus, iar mama evreică din Ungaria, violonistă). Volumul se numește, în mod ironic, Fericiți cei fericiți - Editura Polirom, 2013, traducere din limba franceză și note de Luiza Vasiliu.  Citeşte tot articolul


Poveste despre Poveste de Crăciun, de Charles Dickens

Una dintre cele mai îndrăgite poveşti de Crăciun este cea numită chiar aşa, Poveste de Crăciun (de câteva ori tradusă și prin Colindă), Christmas Carol a lui Dickens. Face parte și dintre preferatele mele, în ciuda statutului său extrem de popular, care a făcut-o, pentru mulți, să își piardă din farmec. Citeşte tot articolul

”Scenariu pentru happy-end” – cartea și filmul

Romanul Scenariu pentru happy-end (în original apărut în 2008 cu titlul The Silver Linings Playbook) este una dintre cele mai recente traduceri (semnată de Lavinia Braniște) de la editura Polirom și este scris de americanul Matthew Quick. De altfel, cartea reprezintă și debutul său în literatură - un început extrem de bun, din moment ce volumul a fost tradus în douăzeci și opt de limbi, ecranizat într-un film de Oscar și premiat cu PEN/ Hemingway Award Honorable Mention, printre altele.  Citeşte tot articolul

”ALBDINALB”, de Athena Farrokhzad – o carte-poem inedită despre identitate, familie, pierderi de tot soiul

Mama mea a spus: Nu subestima niciodată efortul oamenilor/ de a formula adevăruri ușor de îndurat

Ajung din ce în ce mai greu la scriitorii și poeții contemporani nordici. Nu e timp, aș putea spune. Dar nu știu dacă este un motiv suficient de bun pentru a mă ”disculpa”. Cum bine știți, la recent încheiata ediție a Târgului de Carte Gaudeamus, invitatul de onoare nu a fost o țară, ci un grup de țări: cel al țărilor nordice (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia). Extrem de greu să cuprinzi atâta literatură, mai ales în numai cinci zile de târg.  Citeşte tot articolul

Mircea Eliade despre Yoga

Este bine cunoscută fascinația lui Mircea Eliade pentru India. Încă de la 14 ani, a început studiul sanscritei, în paralel cu persana și ebraica. Este, mai apoi, atras de Renașterea italiană, perioadă tratată, de altfel, în lucrarea sa de licență. Călătorește în Italia, de unde, în 1928, îi scrie unui maharajah, personaj pitoresc evocat într-unul dintre articolele sale din perioada indiană, căruia îi solicită o bursă de studii în India. Maharajahul – prea risipitor, cum se va dovedi mai târziu, cu diverșii învățăcei care îi solicitau bani – îi acordă bursa. Banii pentru a ajunge în India, însă, i-au fost dați de un unchi, unchiul Matache, evocat și el, destul de spumos, în memoriile mai târzii. Citeşte tot articolul

Amintiri despre nebunie / “Poker. Black Glass”, de Bogdan Coșa

Tocmai am terminat de citit “Poker. Black Glass”, al lui Bogdan Coșa, al doilea roman dintr-o trilogie pe care a început-o în 2010 cu “Poker” - carte câștigătoare la concursul de debut al editurii Cartea Românească - iar senzația pe care-o am acum este aceea că am mers cot la cot cu protagonistul printr-un canal subteran, întunescos și rece, unde doar lumina anemică a unei brichete a arătat ochilor mei instantanee triste din viața lui. Citeşte tot articolul

Poezie cu aromă de cafea suprarealistă – ”Manualul Îmblânzitorului de Cafele”, de Iulian Tănase

Astăzi sunt cam morocănoasă. Tocmai am terminat cel mai recent volum semnat de Iulian Tănase, Manualul Îmblânzitorului de Cafele (Editura Herg Benet, 2013 - vedeți că pe site-ul editurii găsiți pachete din volumele lui Iulian Tănase la reducere, inclusiv Manualul). Credeți-mă pe cuvânt că am ”tras” de această carte până n-am mai putut, până m-a luat valul și am ajuns la ultima pagină. Am ”tras” de ea în sensul că mi-aș fi dorit să continue, pe cel puțin numărul dublu de pagini, sau, într-o lume ideală, să nu aibă sfârșit. Mi-a plăcut la nebunie și mi-aș dori ca, văzând acest articol, Iulian Tănase să se apuce urgent de ediția a doua a Manualului, revizuită și adăugită. Citeşte tot articolul

The Childhood of Jesus, J. M. Coetzee

Cititorii scriitorului sud-african (naturalizat in Australia) J.M. Coetzee sunt probabil obișnuiți cu bizareriile caracteristice ficțiunii și narațiunilor sale. Ultima sa lucrare, The Childhood of Jesus /  Copilăria lui Isus (publicată în martie 2013), nu se dezminte, prezentându-se cititorului curios drept o alegorie ermetică, o cutiuță chinezească fără cheie, o enigmă fără dezlegare. Citeşte tot articolul

În culisele teatrului lui Alexander Hausvater. Cristina Rusiecki, „Despre dictatori şi alţi demoni”

Dacă la prima sa carte, cea despre Radu Afrim [cronica aici], Cristina Rusiecki propunea o incursiune în universul artistic al regizorului printr-o metodă de analiză teatrală critică, la cea de-a doua sa carte, Despre dictatori şi alţi demoni, la care, de fapt, a început să lucreze din toamna lui 2010, autoarea schimbă abordarea, trecând la o metodă inedită, aceea de îmbinare a observaţiei critice cu impresii personale, cu citate din opiniile actorilor şi ale regizorului, cu fragmente din jurnalul ţinut de actori, frânturi de dialog etc. Propunându-i-se să asiste la repetiţiile spectacolului Iulius Caesar al lui Alexander Hausvater, acest regizor-fenomen al spaţiului teatral românesc, Cristina Rusiecki a acceptat să-şi suspende timp de cinci săptămâni activităţile obişnuite şi să realizeze o imersiune în lumea teatrului lui Hausvater, la Timişoara, pentru a vedea cum se construieşte de la zero un spectacol. Citeşte tot articolul

Piazza Bucarest, proză daneză şi tăcere

Am descoperit, citind Piazza Bucarest, un scriitor care tratează cu o mare fineţe psihologică portretele de care se ocupă, în timp ce încearcă să le spună povestea. Piazza Bucarest (de Jens Christian Grøndahl, traducere din limba daneză de Carmen Vioreanu, editura Polirom) este o carte a cărei miză principală este, cred eu,  posibilitatea de a ajunge să înţelegi un om şi deciziile lui, şi prin asta, cîte ceva despre tine. Citeşte tot articolul

Ne-au vizitat extratereştrii în vremurile străvechi? – „Amintiri despre viitor” de Erich von Däniken

Amintiri despre viitor de Erich von Däniken, carte reeditată în 2011 la Lifestyle Publishing (Grupul Editorial Trei) – în traducerea din germană a Laurei Karsch – este, pentru mulţi dintre noi, o carte celebră şi, în orice caz, un bestseller mondial. Prima ei ediţie a apărut în 1968, la Editura Econ din Düsseldorf, după ce fusese respinsă de multe edituri: în prefaţa ediţiei germane din 1992, autorul povesteşte peripeţiile prin care a trecut publicarea cărţii, dar şi succesul ei fulminant în întreaga lume, deopotrivă cu reacţiile – pro sau contra – ale oamenilor de ştiinţă, cu privire la ipotezele îndrăzneţe pe care le avansează Erich von Däniken. Eu, una, îmi amintesc că am citit în adolescenţă cu mare curiozitate şi pasiune cărţulia aceasta. Citeşte tot articolul