“Un țigănuș de vreo zece ani se apropie de mine în târg la Bolintin: Nu ești dumneata artistul ăla care a jucat în filmele alea?” - este mărturisirea cu care se încheie cartea lui Radu Beligan Între acte, lansată de editura Allfa în cadrul Bookfest 2013, un volum despre unul dintre cei mai mari actori români din toate timpurile. Radu Beligan a interpretat sute de roluri de teatru și film, a regizat piese de teatru, a condus una dintre cele mai importante instituții teatrale românești (a fost directorul Teatrului Național "I.L.Caragiale" din București între 1969 și 1990), a fost distins cu unele dintre cele mai importante onoruri precum "Ofițer al Legiunii de Onoare" (cea mai înaltă distincție civilă și militară franceză). El însuși este “un eveniment” (Radu Beligan, în vârstă astăzi de 95 de ani, este cel mai longeviv actor din lume aflat în activitate pe scenă, performanță consemnată anul trecut în Cartea Recordurilor). Citeşte tot articolul
Între timp, un alt cititor al acestei rubrici mi-a scris, de data aceasta pe privat: „În demersul dvs. ați început cam prea critic față de veleitari și prea puțin autoironic față de sine... Riscați să păreți un tip care priveşte de sus. Compasiunea dvs. față de genul acesta de oameni rămîne mimată. Şi tonul dvs. riscă să pară unul de milă dispreţuitoare.”
Înainte de toate, a nu se confunda rîsul cu superioritatea sau dispreţul, care oricum nu e opusul compasiunii. Rîsul poate fi cît se poate de benign – ţine de simţul umorului, nu de umori; iar pînă la dispreţ există indiferenţă, care nu e întotdeauna incriminatorie. Altfel spus, poţi rîde de ceva faţă de care nu te simţi neapărat superior, iar lipsa compasiunii nu e automat imorală. Citeşte tot articolul
De-abia aștept să vină vara. Una din micile plăceri ale anotimpului foarte călduros este cititul sau lucratul la terasă și în parc, mai ales în timpul zilei. Nu-mi spuneți că e zgomot. Sunt și terase liniștite, colțuri unde te poți ascunde sau, dacă nu, îți poți pune oricând căștile în urechi să te izolezi de tot. Sunt locuri care predispun la lectură, unde te simți pur și simplu bine. Iată câteva terase unde poți să citești sau să lucrezi (unele sunt noi, de altele v-am mai zis aici). Nici nu știți câte dintre articolele de pe Bookaholic sunt scrise de aici. :) Citeşte tot articolul
„La naiba, de ce? De ce să-ţi pierzi timpul preţios de cronicar expunînd mesajele agramate ale tuturor ciudaţilor care îti cer să îi faci celebri?”, mă întreba, destul de legitim, o cititoare cînd am început această rubrică săptămîna trecută. Mi-am pus şi eu această întrebare şi am cîteva jumătăţi de răspunsuri. Citeşte tot articolul
