Featured

Inocentul, de Ian McEwan, sau când istoria se repetă

Pentru mine istoria s-a repetat de cum am început cartea: cu nici două zile înainte fusesem la Europa, filmul lui Lars von Trier, proiectat în cafeneaua Institute The în cadrul Serilor filmului danez (eveniment organizat de Ambasada Danemarcei la Bucureşti). Povestea din Europa este, pe scurt, aşa: într-o Germanie zdrobită de război, prin 1945-1946, aterizează tânărul american Leopold, care urmează să lucreze pentru compania de căi ferate Zentropa. Tot ce i se întâmplă lui Leopold derulează intriga personajului aruncat într-un context ale cărui implicaţii multe şi ascunse nu le poate înţelege, prin urmare ajunge să fie folosit de cei din jur şi sfârşeşte în postura incocentului care nu nici mai ştie exact cu ce a greşit. Citeşte tot articolul

10 melodii cu personaje literare în titlu

În urmă cu aproape două luni vă povesteam cum De veghe în lanul de secară, romanul de debut al lui J.D. Salinger, a fost cartea preferată a unor psihopaţi/criminali, cel mai celebru dintre toţi fiind Mark David Chapman, cel care l-a împuşcat pe John Lennon. Căutând cât mai multe detalii despre subiect, la momentul respectiv ne-am pus problema câţi alţi oameni au fost oare inspiraţi de Holden Caulfield la bune sau la rele? Acestea fiind date, am dat peste melodia "Who Wrote Holden Caulfield?" de la Green Day. Şi pentru că numele personajului nu este însă întâlnit în versurile melodiei, ne-am gândit să căutăm şi altele care să aibă în titlu nume de personaj literar, însă nu musai să şi vorbească despre el. Citeşte tot articolul


Cu cine dăm nas în nas anul acesta la Bookfest

A început numărătoarea inversă pentru Bookfest, unul din târgurile de carte de la care ne-am obişnuit anual să avem aşteptări mari şi la care cu siguranţă vom da nas în nas cu scriitori români importanți, dar și cu critici, editori, jurnaliști. Bookfestul se va ţine în perioada 30 mai - 3 iunie, iar lansările romaneşti importante de anul acesta vor purta semnăturile Neagu Djuvara, Mircea Cărtărescu, Lucian Boia și Gabriel Liiceanu. 5 zile, 250 de evenimente; lansări, sesiuni de autografe, discuţii şi dezbateri, jurnalişti, scriitori şi cititori - se anunţă un alt maraton literar care va strânge bookaholicii bucureşteni sub acoperişul imens al Romexpo. Citeşte tot articolul


„Misterul Sebastian”, spectacol-document

Când am citit cuvântul „mister”, asociat lui Mihail Sebastian, nu am fost surprinsă şi nici nu mi s-a părut că e o strategie de promovare, căci multe lucruri legate de această figură aparte a interbelicului românesc sunt învăluite în mister: de la felul în care a reuşit să îşi păstreze demnitatea şi chiar încrederea în oameni, în plină furie legionară, şi până la momentul morţii sale – călcat de un camion, pe 29 mai 1945, chiar când se ducea să  ţină prima lecţie de literatură franceză la Universitatea Liberă Democratică. Aşadar, acesta este misterul pe care spectacolul-document „Misterul Sebastian” (care a avut premiera la Teatrul Odeon, pe 18 noiembrie) îl aduce în lumina reflectoarelor, alături de unul mai degrabă de ordin literar: cum a fost posibilă premiera, pe 1 martie, a spectacolului „Steaua fără nume” (în regia lui Soare Z. Soare, la Teatrul Alhambra) într-o perioadă în care evreii nu mai aveau drept de semnătură şi nici să profeseze în anumite domenii: chiar şi prin soluţia de a apela la semnătura falsă a lui Victor Mincu, riscurile tot erau uriaşe. Citeşte tot articolul

10 filme despre scriitori și cărți pe care le-au scris

Ideea unei astfel de liste a venit de curând, când TVR a difuzat Finding Neverland, un film despre cum J. M. Barrie şi-a găsit inspiraţia pentru a scrie aventurile lui Peter Pan. Apoi mi-am amintit toate filmele pe care le-am văzut în studenţie despre scriitori care scriu o carte şi drumul pe care îl parcurg până la publicare. A venit firesc să adun câteva din ele într-o listă şi să vi le recomand şi vouă, în cazul în care vreodată veţi avea curiozitatea să vedeţi una-alta despre frustrările lui James Joyce când a publicat Dubliners sau viaţa boemă a lui Truman Capote şi prieteniile dubioase pe care le-a dezvoltat cu criminalii din romanul său Cu sânge rece. Citeşte tot articolul


Michael Haulică: “Scriitorul român nu ştie să fie scriitor”

Despre Michael Haulică nu cred că mai e nevoie să vă spun foarte multe. Că e scriitor, dar și unul din ce mai dedicaţi oameni din science fiction-ul românesc - când nu scrie, sprijină o mulţime de proiecte faine precum Galileo Online, unde e redactor şef. Are o îndelungată experienţă în munca editorială şi avantajul de a înțelege și perspectiva autorilor, dar și perspectiva editurilor. Alte detalii biografice găsiți aici. Despre science fiction, ce înseamnă munca de redactor, dar și despre cum ar trebui să se întâlnească talentul de a scrie cu talentul de a vinde, citiți în interviul de mai jos. Citeşte tot articolul

Jorge Edwards: Am devenit persona non grata tocmai din pricina prieteniei mele cu scriitorii

Jorge Edwards, scriitor şi diplomat, a avut un tumultuos traseu profesional: face parte din generaţia boomului latino-american, într-o perioadă în care la Paris se aflau scriitori precum Garcia Márquez şi Julio Cortázar, a cunoscut mai multe dictaturi, cea a lui Pinochet şi a lui Fidel Castro, acesta din urmă declarîndu-l persona non grata, experienţă care va duce la scrierea unui roman chiar cu acest titlu. Citiți mai jos un interviu despre diplomație, literatură și povești. Citeşte tot articolul

De la carte la film (sau invers): Jocurile Foamei

De Jocurile Foamei m-am apucat, ca niciodată, nu de dragul autoarei. Sau a poveştii. Sau a science fiction-ului. Ci de dragul filmului, care mi-a plăcut (moderat), deşi nu mă aşteptam. A fost un experiment*: pentru prima dată am citit o carte după ce am văzut filmul, încălcând o regulă pe care nu mi-am impus-o dintr-o fiţă intelectuală, ci pentru că am fost, de fiecare dată, sigură că n-o să am răbdare să duc cartea la bun sfârşit dacă îi ştiu finalul. Citeşte tot articolul

Prea multele corecții ale lui Jonathan Franzen

Există, printre cărţile bune şi cărţile proaste, care nu-ţi dau în general dureri de cap, vinovăţii şi alte probleme de cititor cu conştiinţa curată, un grup de cărţi care, de la prima la ultima pagină, ajung să te enerveze groaznic. Nici nu poţi spune despre ele că-s proaste, dar nici nu poţi să nu le termini. Corecţiile intră exact în categoria asta. Să vă explic. Citeşte tot articolul

În baia lui Henry Miller (NSFW)

Dacă vă trece prin cap o idee mai ciudată decât să faci un documentar despre un scriitor filmat aproape în întregime în baia lui, anunţaţi-ne şi pe noi, vrem să ştim. Iar dacă vă vine în cap un scriitor mai potrivit pentru genul ăsta de abordare decât Henry Miller, la fel, aşteptăm comentarii :)  Citeşte tot articolul

Istoria, poveste a femeilor. Purificare.

„Cheia pentru înțelegerea istoriei femeilor constă în acceptarea –oricât de dureroasă ar fi- a faptului că este una și aceeași cu istoria majorității rasei umane.” Gerda Lerner

PURIFICÁ, purífic, vb. I. Tranz. A face să fie pur, curat, neamestecat, limpede prin îndepărtarea corpurilor, a substanțelor sau a elementelor străine; a curăța. ♦ (Tehn.) A epura. ♦ Refl. și tranz. Fig. A deveni sau a face să devină pur din punct de vedere moral. – Din fr. purifier, lat. purificare.

Citeşte tot articolul

30 de scriitori celebri vorbind despre Dumnezeu (montaj video)

Criticii religioși descriu intelectualii ca oameni predispuşi la instabilitate mentală, marşând pe ideea că ar exista o legătură strânsă, în cazul lor, între geniu şi nebunie; aceştia s-ar deosebi de oamenii obişnuiţi prin ateismul lor asumat şi prin indecenţă, având în vedere obiceiurile lor sexuale, promiscuitatea sau celibatul. (sursa) Citeşte tot articolul


“Poveşti nerostite există în orice cultură”: despre întâlnirea cu autoarea finlandeză Sofi Oksanen

Am participat ieri la dezbaterea despre „Istoria scrisă pe trupurile femeilor”, de la Cafe Boheme, unde invitată specială a fost scriitoarea finlandeză Sofi Oksanen, autoarea romanului Purificare, publicat de curând de editura Polirom. (Prezentarea romanului şi câteva fragmente aici.) De fapt, întâlnirea s-a desfăşurat mai degrabă sub forma întrebări-răspunsuri, din care am aflat mai puţine despre corpurile femeilor şi mai multe despre faimoasa Sofi. Citeşte tot articolul