Literatură străină

Descoperiți literatura străină!

Sunt atâtea cărți de literatură străină care merită descoperite! Din atâtea apariții, nu știi uneori ce să alegi, cum să faci selecția și cum să citești cele mai bune cărți scrise de autori străini contemporani sau clasici. Prin recomandările noastre, sperăm să vă facem mai ușoară alegerea și mai plăcută lectura.

Cronici de carte

Citim cărți scrise de autori străini, facem recomandări, vă spunem ce ne-a plăcut, ce nu și ce merită să lecturați. Citim cărți clasice sau contemporane de literatura străină, descoperim noi scriitori străini și luăm pulsul lumii literare de peste tot.

Autori străini

Sunt autori străini mari cărora le citim și recitim cărțile (cui nu-i place Julian Barnes, Haruki Murakami, Orhan Pamuk, Salman Rushdie și atâția alții?), ne întoarcem uneori la clasici, alteori găsim scriitori străini noi, abia traduși sau pe care îi citim în altă limbă. Ne interesează și viețile lor, obiceiurile de scris, sfaturile pe care le dau cititorilor sau altor autori, povești și întâmplări relevante. Găsiți aici și interviuri cu scriitori străini care ne-au vizitat sau cu care am discutat pe e-mail.

Noutăți și traduceri de carte străină

Suntem la curent cu ce se traduce la noi din literatura străină, cu noutățile editoriale, uneori comparăm traducerea cu originalul și alteori ne gândim ce-am mai vrea să vedem tradus pe rafturile noastre din cărțile străine nou apărute.

“Gully Foyle is my name” – The Stars My Destination de Alfred Bester

He was one hundred and seventy days dying and not yet dead...  Așa începe Alfred Bester povestea lui Gully Foyle, acest Conte de Monte Cristo al science fiction-ului, un personaj la prima vedere banal, diferit de toți ceilalți oameni din lume prin simplul fapt că este sigurul supraviețuitor de pe Nomad, o navă eșuată care plutește în spațiu după ce a fost aproape complet distrusă într-un atac. Gully Foyle trăiește de câteva luni din ultimele rații rămase după moartea echipajului, încercând să counsume cât mai puțin oxigen, să bea cât mai puțină apă și să nu o ia razna. Citeşte tot articolul

10 filme de dragoste inspirate din cărți

Pentru eventualitatea în care nu vreți să mergeți la o petrecere de Valentine's Day și nici la una anti- Valentine's Day (sunt parcă mai în vogă decât primele) și vi s-ar părea ciudat să vă izolați, amândoi, cu câte o carte în brațe, am făcut o listă de 10 filme de dragoste (mai mult sau mai puțin, veți vedea) inspirate din cărți. Vă propun să alegeți unul împreună cu jumătatea voastră, să vă așezați confortabil pe canapea, să-l vizionați și apoi să discutați de ce e cartea mai bună decât filmul - sper totuși că nu o să se lase cu scandal :). Citeşte tot articolul

7 scriitori români și poveștile lor de dragoste preferate din cărți și filme

Ziua Îndrăgostiților este un pretext bun pentru a ”sărbători”, într-un fel sau altul, iubirea. Pe Bookaholic, o celebrăm, cum altfel, cu dragoste și pasiune pentru cărți și scriitori. ”Care sunt poveștile voastre de dragoste preferate?” a fost întrebarea, iar la ea ne-au răspuns fain scriitorii Ana Maria Sandu, Radu Aldulescu, Dora Pavel, Doru Pop, Lavinia Braniște, Bogdan Suceavă și Andra Rotaru. Cărți clasice și cărți moderne, povești de dragoste fericite și, mai ales, neîmplinite, povești scrise de autori celebri sau mai puțin cunoscuți, răspunsuri căutate în memoria lecturilor, dar și a vizionărilor de filme, cu drag puse în pagină pentru noi, cititorii.  Citeşte tot articolul

După dragoste. Ceva dark, din Japonia – Cronica zeiței de Natsuo Kirino

Pentru un cititor din afara Japoniei, Cronica zeiței de Natsuo Kirino (trad. din limba japoneză și note de Florentina Toma. Editura Polirom, 2013) apare ca o piesă greu de integrat. Nu e doar faptul că subiectul cărții reciclează un episod mitologic al unei culturi îndepărtate, și anume istoria damnată a unei perechi de zei fondatori, Izanami și Izanaki, ci întregul aer al cărții. E ceva tulbure, nefamiliar, sumbru, apăsător și încordat de la un capăt la altul în fiecare crîmpei de poveste care își face loc în paginile Cronicii. Totul se întîmplă pe teritoriul întunericului, pentru că zeița la care face trimitere titlul cărții este Izanami, cea care stăpînește peste tărîmul umbrelor, limb în care sfîrșesc toți cei care mor neîmpăcați cu ceva din viața lor. Citeşte tot articolul

”Hoțul de umbre”, de Marc Levy – o poveste îndulcită despre viață, dragoste și altele

Marc Levy este un alt tip arătos, de origine franceză, care are priză la public. Imposibil să nu fi auzit măcar o dată despre el, alături de titlul de cel mai bine vândut - asta pentru că romanele lui au făcut înconjurul lumii, fiind traduse în 41 de limbi și publicate în peste 20 de milioane de exemplare. Este băgat, fără doar și poate, în categoria de scriitori comerciali a.k.a scriitori care nu mor de foame (dimpotrivă!).  Citeşte tot articolul

The Girl with the Dragon Tattoo – cartea și filmul

Ne plângem de multe ori că o mulțime de autori buni rămân anonimi. Și nu-i departe de adevăr – dar la fel de adevărat este că, alteori, celebritatea unei cărți sau a unui autor e tocmai ceea ce stă între acesta și cititori. Gândiți-vă numai la Eat, Pray, Love – de care am fugit din cauza unui film prost, care ne-a creat impresia ca romanul nu e nimic mai mult decat literatură de gagici visătoare. The Girl with the Dragon Tatoo a fost – cel puțin pentru mine - un astfel de exemplu. Nu pentru că aș fugi de Stieg Larsson (cred ca ar fi de-a dreptul ipocrit din partea cuiva care citește atâta science fiction și literatură YA ca mine), ci pentru că, la un moment dat, numai despre asta se vorbea. Două săptămâni de vacanță și nevoia sinceră de a citi ceva entertaining, fără prea mari profunzimi (de parcă în general citești numai Dostoievski, haha, râde gnomul iubitor de vampiri din interiorul meu), m-au convins să dau o șansă primului volum din trilogia Milennium. Citeşte tot articolul

The Girl Who Played with Fire – cartea și filmul

Pentru că primul volum al seriei Milennium a fost un joyride destul de distractiv, și pentru că din principiu îmi plac seriile (mă scutesc pentru ceva vreme de efortul de-a alege ce vreau să citesc mai departe), am continuat povestea lui Lisbeth Salander. Eram sigură că Larsson o să mă pună în fața unui nou mister palpitant de rezolvat, iar după primele pagini, scrise din perspectiva unei fetițe de 13 ani legate de un pat, înfruntând privirile unui individ despre care ai putea să juri că e un pedofil sau vreun criminal în serie, mă temeam că o să ne conducă și mai jos decât în cazul familiei Vanger pe scara mizeriilor umane – la urma urmei, seria stă sub semnul bărbaților care urăsc femeile. Dar m-am înșelat. The Girl Who Played with Fire este centrată în întregime pe Lisbeth Salander și pe misterele ei. Citeşte tot articolul

”Aș fi vrut să fiu egiptean”, de Alaa al-Aswani – un volum complex, bântuit de un trecut glorios și un prezent abject

Alaa al-Aswani este considerat, pe bună dreptate, succesorul lui Naghib Mahfuz (Premiul Nobel pentru Literatură, 1988) pe meleagurile egiptene. Cea mai puternică voce contemporană ce străbate din Cairo în lumea întreagă, al-Aswani este de profesie stomatolog. Și-a început cariera literară la sfârșitul anilor '80, când s-a întors de la masterul pe care-l încheiase la Chicago, hotărât să devină scriitor. Primul său roman, Hârtiile lui Isam Abd al-Ati, a fost refuzat mult timp de către editorii care se temeau de conținutul subversiv al acestuia, care le-ar fi putut semna condamnarea la închisoare. De aceea, cartea în cauză a scriitorului egiptean a ajuns la public abia în 2004, după ce a avut succes cu romanul Blocul Iakubian (2002; Editura Polirom, 2008). Citeşte tot articolul

Limba salvată de Elias Canetti

Cu subtitlul ”Istoria unei tinereți”, Limba salvată este prima parte din trilogia autobiografică a scriitorului multinațional Elias Canetti, care povestește cu lux de amănunte copilăria sa, până spre anii liceului. Volumul este o reeditare, apărut în noua colecție Biblioteca pentru toți, editura Art, seria Nobel. Probabil îi vor urma și celelalte două volume, Facla în ureche și Jocul privirilor, acoperind amintirile autorului până în 1931. Citeşte tot articolul

„Am scrisul în sânge”. Interviu cu Zeruya SHALEV

Alături de Amos Oz, Zeruya Shalev este printre cei mai cunoscuţi scriitori israelieni contemporani, cărţile sale, precum Viaţa amoroasă, Soţ şi soţie, Thera sau Fărâme de viaţă, sunt bestselleruri în toată lumea. Am cunoscut-o pe Zeruya Shalev în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură Bucureşti, în 2013, şi am discutat cu ea despre ce anume o influenţează în scrisul său, cum priveşte viaţa în Ierusalim şi ce a determinat-o să abordeze, în cea mai recentă carte a sa tradusă în română, Fărâme de viaţă, tema relaţiei dintre părinţi şi copii. For English version, click here.  Citeşte tot articolul

Teheran ’79 – Tibet – China: de la iniţiere la oroare – “1979” de Christian Kracht

Christian Kracht (n. 1966), fiul lui Christian Kracht-senior, fostul director al Grupului Editorial Axel Springer, este un provocator scriitor elveţian de limbă germană, un burghez nonconformist; obişnuit cu luxul şi bunul-gust high class, îl tratează cu blazare şi cu neglijenţa unui dandy. 1979 (apărută în 2001), prima lui carte tradusă în româneşte (Editura Cartier, 2013, traducere de Andrei Anastasescu), confruntă – într-o poveste dură şi cinică, pe cât de concisă, pe atât de necruţătoare – acest lux rafinat, occidental cu limitele de jos ale condiţiei umane, cu mizeria ei extremă. Citeşte tot articolul

Fascinație de Ann Patchett – un fel de Inima întunericului reloaded

Marina Singh, cercetătoare în cadrul unei companii farmaceutice din Minnesota, este trimisă în jungla amazoniană cu o misiune grea și complicată: trebuie să o recupereze pe cea care i-a fost mentor și să verifice dacă cel care i-a fost coleg de birou ani de zile e mort sau nu. Este momentul care dă startul romanului Fascinație, de Ann Patchett, o carte cu mulți fani și o scriitoare care și-a inclus deja două premii solide îm palmares, Orange și PEN/Faulkner Award, ambele pentru romanul  Bel Canto. Citeşte tot articolul