Părerea mea

Cinci chilipiruri de neratat

Zac prin coşuri, pe mesele cu reduceri, le-ai citit titlurile pînă te-ai plictisit, dar n-ai scos banii din buzunar pentru niciuna, chiar dacă acum costă foarte puţin. Am ales cinci cărţi foarte bune care nu costă mare lucru. Citeşte tot articolul

Când și de ce abandonăm cărțile? + vinovăția unui bookaholic

Acum puțin timp cei de la Goodreads (un fel de Facebook pentru bookaholici) s-au întrebat de ce oamenii părăsesc, la un moment dat, cărțile. Pornind de aici, au cuprins într-un tabel cinci statistici: ”Care sunt cele mai abandonate cinci cărți pe Goodreads”, ”Top cinci cărți clasice părăsite”, ”Ce anume dintr-o carte te face să o lași înapoi pe raft?”, ”Ce te ține acolo?”, ”Când abandonăm o carte”. Mai jos, vom vedea răspunsurile la aceste categorii, împreună cu părerea mea despre acest ”fenomen”. Citeşte tot articolul

Zidul s-a dărâmat la București – cum a fost la concertul Roger Waters

În 1977, exasperat de spectatorii din ce în ce mai puțin interesați de la spectacolele Pink Floyd, Roger Waters își imaginează cum ar fi să existe un zid între trupă și public. Show-urile lor deveniseră din ce în ce mai mari, publicul crescuse și se diversificase și reacțiile lor nu erau întotdeauna cele dorite de Waters care vroia oameni care să-i înțeleagă pe bune experimentele muzicale. Ba chiar în timpul turneului In the Flesh, la un concert din Canada, Roger Waters a scuipat pe un grup de fani din față care-l enervaseră prin agitația și superfecialitatea lor. Și așa s-a născut Pink.  Alienarea față de fani și de lume în general l-a făcut pe Waters să gândească The Wall, un album concept pe care l-am văzut acum câteva ore pus grandios în scenă în fața Casei Poporului. Acum, când spunem The Wall, vorbim despre alienare, singurătate, nebunie dar și despre totalitarism, opresiune, război, presiuni sociale, terorism și libertate. Dintr-o chestiune personală, Waters a dus The Wall în ceva universal. Break the wall!

Citeşte tot articolul


Cărţi mai lungi decît o vară

Cititul pe răcoare nu e totuna cu cititul pe căldură. Citim cu toţii fel de fel de lucruri, nu toate la fel de intense, la fel de solicitante sau la fel de interesante. Mă uit în jur şi ce văd, nu de puţine ori, e un fel de citit-sincron: ceva dintr-un interes specific, altceva de plăcere, altceva din necesităţi de ordin practic, ori pentru o documentare , ori pentru că tocmai am cumpărat (primit, descoperit, regăsit) cartea asta pe care doar o răsfoim. Printre toate astea rămîn cîteva companioane constante, cărţi din care citim şi atunci cînd recitim, şi cînd doar răsfoim sau cînd citim pur şi simplu altceva. Citeşte tot articolul

Cazul Toni Morrison sau pericolul cenzurii în anul 2013

Când am citit un articol despre faptul că una dintre cărțile scriitoarei afro-americane Toni Morrison, The bluest eye, a fost clasificată drept ”nepotrivită” de către părinții elevilor dintr-un liceu american și au cerut retragerea cărții din bibliografii printr-o petiție, mi-am zis că nu-i adevărat. Ba da, este. Și este nu numai trist, ci și îngrijorător. The bluest eye este prima carte a lui Toni Morrison, publicată în 1970, și spune povestea lui Pecola, o tânără de culoare. De-a lungul timpului, din pricina temelor pe care le tratează (incest, molestare, rasism), a fost de mai multe ori în pericolul de a fi cenzurată. Însă nu s-a întâmplat (din fericire!). Citeşte tot articolul

Rețetă pentru o seară reușită: ”Comedie neagră” după Peter Shaffer, la Godot

Am fost iar la o piesă de teatru și vă mărturisesc că, inițial, după ce ”Comedia neagră” s-a terminat, aproape de miezul nopții, și-mi așteptam rândul să ies din Godot Cafe-Teatru, mă gândeam că nu voi putea să vă spun mai nimic despre ce am văzut în afară de faptul că a fost fain, că o să râdeți mult și o să plecați din sală într-o dispoziție de zile mari. Dar, veți vedea, după câteva zile în care imaginile din piesă mi s-au perindat prin cap, m-am înșelat: vă pot povesti puțin mai multe despre textul piesei, despre autorul acesteia, despre regizor (și implicit montarea piesei), despre actorii de pe scenă ș.a.m.d. Citeşte tot articolul

Alain de Botton: Cum să gândim mai mult despre sex și despre pesimism

Noi ne-am declarat, cu diverse ocazii, admirația față de scriitorul Alain de Botton și față de aparenta lejeritate cu care își exprimă ideile. Adevărat, cărțile lui sunt vândute în milioane de exemplare. Vă asigurăm că nu veți mai avea niciun dubiu și vă veți îndrăgosti iremediabil de maniera în care își expune gândurile, presărate cu pragmatism și filosofie (de altfel, este numit ”filosoful vieții cotidiene”). Citeşte tot articolul

Cum a fost la vernisajul expoziției ”Henwood Library” de la Galateca

Zilele trecute vă povesteam despre frumosul proiect ”Biblioteca Henwood. Din dragoste de carte și de arte”, semnat de artistul britanic Simon Henwood, și adus în premieră în România. Ei bine, n-am putut să stăm departe de Galeria Galateca, așa că ieri, de la ora 19.00, ne-am postat în fața clădirii de pe Rosetti. Lumea deja începuse să populeze galeria, să adreseze întrebări celor care s-au ocupat de proiect, să cerceteze fiecare exponat în parte, să fotografieze cărțile. Citeşte tot articolul

Martin Page și falsa poveste de dragoste, o lectură de primăvară

La cartea ”O poveste de dragoste, poate” am ajuns din întâmplare, rugând o prietenă să-mi împrumute celebrul volum ”M-am hotărât să devin prost”, semnată tot de Martin Page. Ei bine, în momentul respectiv, ea dăduse cartea altcuiva și n-o avea disponibilă decât pe cea cu povestea de dragoste. Recunosc, am fost dezamăgită (fiind mult mai intrigată de titlul celeilalte), însă n-am refuzat cartea - mai ales pentru că era subțirică și m-am gândit imediat că o voi putea lectura foarte ușor în mijloacele de transport în comun aglomerate. Ceea ce s-a și întâmplat! :) Citeşte tot articolul

10 trailere interesante de cărți

Reclamele au scopul lor bine definit în viața noastră. Le vedem zi de zi, cu sau fără voia noastră. Acum șase-șapte ani mi-a picat pentru prima dată în inbox o reclamă video de carte. Primul lucru care mi-a venit în minte atunci a fost: ”Ce fain! Se fac și spot-uri de promovare a cărților?”. Da, se fac și este bine că se întâmplă asta. Dacă v-am povestit despre reclamele în biblioteci, cele pentru librării sau cele pentru promovarea lecturii, iar despre scurtmetraje cu și despre cărți v-am mai vorbit cu altă ocazie aici, acum a venit momentul să vizionăm 10 trailere interesante de cărți. Citeşte tot articolul

Despre bibliotecari, într-un scurt film din 1947

Ne-a căzut sub ochi o înregistrare din 1947, un film de 10 minute făcând parte dintr-o serie vocațională realizată în anii 40 de casa de producție Burton Holmes, care prezenta opțiuni profesionale publicului american amețit de depresiune și apoi de război. Printre documentare despre meseriile de strungar, șofer, brutar, polițist, contabil, mașinist, electrician, farmacist și așa mai departe, filmul pe care vrem să vi-l arătăm vorbește despre frumusețea de a fi bibliotecar, de a lucra atât cu oamenii, cât și cu cărțile (subliniind necesitatea de a fi versat în mânuirea cu atenție a ambelor categorii), indiferent dacă este bibliotecar într-o bibliotecă uriașă, cum e cea a Congresului (care la acea vreme avea vreo 5 milioane de titluri, iar azi are peste 32 de milioane), sau dacă are în grijă o bibliotecă mobilă pentru zonele rurale. Citeşte tot articolul