În ultima zi de FILB încercăm să vă aducem cele mai proaspete știri din lumea cărții din România, înainte de a ne pregăti pentru a ne îndrepta spre Muzeul Țăranului Român, acolo unde vom asista, în premieră, la o seară dedicată literaturii SF & F. De departe cele mai importante vești sunt faptul că România este țara invitată de onoare la Târgul Internațional de Carte de la Sofia – vor fi prezenți scriitori români unul și unul, moderatori pe măsură, astfel încât, dacă sunteți în Bulgaria, evenimentele românești sunt de neratat – și prestigiosul Premiu pentru bună înțelegere europeană care-i va fi decernat scriitorului Mircea Cărtărescu anul viitor, în martie, la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig.
Le-am asezonat pe cele de mai sus cu alte informații de bun augur și cu noutăți editoriale interesante. Lectură plăcută!
România, țară invitată de onoare la Târgul Internațional de Carte de la Sofia
În perioada 09 – 14 decembrie 2014, Ministerul Culturii participă la unul dintre cele mai prestigioase evenimente dedicate cărţii din zona sud-est europeană: Târgul Internaţional de Carte de la Sofia. Desfăşurându-se în incinta Palatului Naţional al Culturii din Sofia, sub patronajul Asociaţiei Editorilor Bulgari, manifestarea a debutat în 1968, expunând anual producţia a peste 120 de edituri naţionale şi străine, şi găzduind, de-a lungul celor şase zile, peste 20.000 de vizitatori. La deschiderea oficială a târgului, marți, 9 decembrie, va participa și domnul Rosen Plevnelie, Președintele Bulgariei.
În acest an, ca invitat de onoare al Târgului Internaţional de Carte de la Sofia, România propune publicului bulgar un grup select de treisprezece autori contemporani, ce cuprinde mai multe generaţii literare, poeţi, prozatori, cercetători şi critici cu nume sonore, ale căror lucrări au fost traduse recent sau care urmează să fie publicate în limba ţării gazdă.
Mircea Cărtărescu, Matei Vişniec, Lucian Boia, Mircea Dinescu, Gabriela Adameşteanu, Petru Cimpoeşu, Ioan Groşan, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Ioana Nicolae, Simona Popescu, Claudiu Komartin şi Adina Popescu vor fi acompaniaţi în discuţii şi prezentări de criticul literar Marius Chivu, redactor la revista „Dilema Veche”, şi de Ovidiu Şimonca, redactor-şef al revistei „Observatorul Cultural”.
Din partea ţării gazdă, la dezbateri vor participa scriitorii Zdrava Kamenova, Ivan Biliarski, Milen Ruskov, Gheorghi Gospodinov, Ivan Stankov, Vasilka Alexova, translaţia la evenimente fiind asigurată de Stilyan Deyanov, Lora Nenkovska şi Vanina Bojikova, prin al căror efort numeroase cărţi româneşti au apărut în limba bulgară de-a lungul ultimilor ani.
Joi seara, la Palatul Naţional al Culturii din Sofia, va avea loc un concert de jazz susţinut de Maria Răducanu şi Maxim Belciug, iar poetul Mircea Dinescu va prezenta un show poetic şi gastronomic.
De asemenea, pentru a marca prezenţa la Sofia cu ocazia acestui eveniment a renumitului dramaturg, în seara de sâmbătă, 13 decembrie, la Teatrul Naţional „Ivan Vazov” din Sofia se va juca spectacolul cu piesa „Angajare de clovn” de Matei Vişniec, în traducerea lui Ognyan Stamboliev şi regizat de Ivaylo Hristov.
Programul complet al evenimentelor, precum și alte informații sunt de găsit aici sau aici.j
Mircea Cărtărescu va primi Premiul pentru bună înţelegere europeană la Târgul de la Leipzig 2015
De ieri după amiază vuiește târgul în legătură cu această veste minunată: Mircea Cărtărescu va primi, pe 11 martie 2015, Premiul pentru bună înțelegere europeană, la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig, pentru Orbitor, abia tradus în germană. Premiul i se va înmîna în cadrul unei ceremonii cu peste 1000 de participanți, care va avea loc în sala de concerte Gewandhaus din Leipzig, cu prilejul deschiderii târgului. Cuvîntarea omagială – laudatio – va fi rostită de scriitorul german Uwe Tellkamp. În trecut, această distincție a fost primită de Imre Kertesz, Claudio Magris, Peter Nadas, Slavenka Drakulic, Svetlana Aleksievici, Hugo Claus, Ryszard Kapuscinski, etc.
Noi am aflat minunăția chiar de la scriitorul Mircea Cărtărescu, care a postat această informație, ieri, pe contul său de Facebook. Ne bucură tare mult această veste. Și când ne gândim că acest premiu vine la câteva zile după un altul, de la Bistrița, suntem și mai încântați. Felicitări, Mircea Cărtărescu!
Mai multe informații găsiți aici sau aici (dacă știți limba germană).
Coșbuc, Creangă, Alecsandri și Bacovia pe timbre
De ieri, cei patru scriitori români binecunoscuți (George Coșbuc, Ion Creangă, George Bacovia și Vasile Alecsandri) pot fi găsiți și pe timbrele românești :). Și asta pentru că Romfilatelia dedică cea mai recentă emisiune de mărci poştale tezaurului cultural naţional, mai exact literaturii şi scriitorilor români, care prin versurile şi proza lor au creat adevărate pagini de colecţie ale neamului românesc. Intitulată „Scriitori şi pagini de colecţie”, emisiunea filatelică este alcătuită din patru timbre pe care se află portretele a patru scriitori, împreună cu câte un mic fragment din opera lor şi semnătura fiecăruia. Alte informații, aici.
Poezia lui Tudor Arghezi ajunge la Veneția
Marţi, 9 decembrie 2014, orele 18.30, la Teatrino di Palazzo Grassi din Veneţia, poezia lui Tudor Arghezi va fi prezentată publicului italian în cadrul ciclului de lecturi literare Casa delle parole. Întâlnirea din 9 decembrie se intitulează “Divinităţile” şi este cea de a treia din cadrul ediţiei a noua (octombrie 2014 – iunie 2015) a acestui veritabil festival multilingvistic şi multicultural care, din anul 2013, este găzduit în sala modernă şi elegantă a Palatului amintit.
Alături de versurile argheziene, recitate în limba română şi în italiană, vor fi prezentate, în limba de origine şi în traducere, texte din spaţii culturale şi lingvistice din întreaga lume, selectate nu în baza unui criteriu cronologic, ci valoric şi tematic. În data de 9 decembrie vor fi prezentate fragmente de: Safo, San Francesco, Dante, Gustave Flaubert, Guy de Maupassant, James G. Frazer, Shaul Tschernichowsky, Nazim Hikmet, Eugenio Montale, Pier Paolo Pasolini, Paul Celan – scriitor germanofon născut în Bucovina, Iosif Brodskij, etc. Alte detalii, aici.
Robi pe Uranus, de Ioan Popa, la Paris
Cartea lui Ioan Popa, Robi pe Uranus, a fost tradusă în limba franceză de către Florica Ciodaru-Courriol și a apărut, de curân, la Editura Non Lieu, Paris. Cu această ocazie, va avea loc o lansare de carte la Paris joi, 11 decembrie, ora 18, la Libraria L’Age d’Homme. Alte amănunte, aici.
Noutăți editoriale
Tarantula, de Bob Dylan
Înainte de sărbători, Editura Humanitas ne face o surpriză nouă, celor pasionați de muzica lui Bob Dylan. Aceasta se numește Tarantula (traducere și note de Sorin Gherguț, prefață de Mircea Cărtărescu, colecție „Raftul Denisei”, 160 de pagini), scris la jumătatea anilor ’60 și publicat, pentru prima dată, în 1971.
Pentru a vă trezi și mai mult curiozitatea, citez din prefața lui Mircea Cărtărescu: „Asemenea lui Kerouac, Ginsberg, Burroughs, Gregory Corso, şi poate mai mult decât ei, Bob Dylan a reprezentat în cântecele şi-n scrierile lui (ce alcătuiesc un continuum fără fisură) criza de identitate a Americii de după război, căutările artistice ale unei generaţii obsedate de sentimentul unei schimbări iminente a lumii. «The times they are a-changing», avertiza el: roata se învârteşte, ce-i azi dedesubt mâine va fi deasupra, ce-i azi dispreţuit mâine va face gloria unei literaturi. Tot acest amalgam haotic de cultură înaltă şi cultură populară, de voci ce se-ntind de la nursery-rhymes la citate sofisticate formează marele colaj al Tarantulei”.
Omul negru, de Richard Morgan, 2 volume
Richard Morgan este unul dintre autorii invitați la cea de-a șaptea ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la București. El va fi prezent la discuțiile din seara aceasta, la MȚR, de la ora 18. Așa că cele două volume ale cărții Omul negru apărute la Editura Paladin, în traducerea Roxanei Brînceanu, în colecția „Paladin Black Pocket”, nici nu puteau pica mai bine.
Din descrierea cărții, de pe site-ul editurii, citez: „Produs al ingineriei genetice, întrupare a agresivităţii pure şi a instinctelor primare pe care fiinţele umane le-au pierdut de-a lungul mileniilor de evoluţie, Carl Marsalis face parte dintr-o nouă specie umanoidă: variantele treisprezece. Pentru guvernul Statelor Unite, aceştia au reprezentat forţa militară supremă, până când s-a ajuns la concluzia că supersoldaţii sunt nişte mutanţi periculoşi, care trebuie exilaţi pe Marte. Marsalis a reuşit pentru o vreme să evite exilul, devenind un fel de vânător de recompense, însă curând a fost aruncat în închisoare.
O nouă şansă de a-şi recăpăta libertatea se iveşte atunci când i se cere să-şi folosească însuşirile pentru a prinde un fugar. Doar că acesta nu este un răufăcător oarecare, ci un alt treisprezece, care a măcelărit întreg echipajul unei nave”.
Crăciunul regal, de Principesa Margareta a României și Principele Radu al României – ediția a II-a, revizuită și adăugită
Pentru toți cei interesați să afle mai multe amănunte legate de Familia Regală a României, acest volum, Crăciunul regal, scris de Principesa Margareta a României și Principele Radu al României, aflat la ediția a II-a, revizuită și adăugită, este, cu siguranță, o lectură de neratat.
Din prezentarea cărții, citez: „În volumul Crăciunul regal sunteți invitați la o călătorie de un secol şi jumătate, în care vehicul nu sunt o trăsură, un vagon de tren sau o maşină, ci reşedinţele regale. Principesa Moştenitoare şi Principele Radu ai României au ales să evoce în preajma sărbătorilor de iarnă cea mai intimă, mai personală şi mai definitorie sărbătoare a familiei fiecăruia dintre noi: Crăciunul, aşa cum a fost petrecut de-a lungul timpului de Familia Regală a României. Cititorii vor descoperi astfel momente de sărbătoare din vremea regilor Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea și Mihai, petrecute la București, la Săvârșin sau în străinătate”.
Firmin. Aventurile unei vieți subterane, de Sam Savage
Vă mai amintiți de Firmin, simpaticul șoricel? Prima dată Firmin. Aventurile unei vieți subterane, de Sam Savage, a apărut în 2009, la Editura Polirom; acum, avem ediția a II-a, proaspăt ieșită de la tipar, tot la Editura Polirom, în colecția „Top 10+”, tot în traducerea lui Vali Florescu, 204 pagini.
Pentru reîmprospătarea memoriei, citez din prezentarea cărții: „Firmin este un șoricel născut într-un cartier sărac din Bostonul anilor ‘60, la subsolul unei librării. Acolo, tot înfulecînd una după alta pagini din Veghea lui Finnegan, cu care mama lui a căptușit culcușul numeroasei sale familii, învață să citească, devine un vagabond filosof ce se luptă cu marile întrebări ale existenței. Talentele sale excepționale îl înstrăinează însă de semeni. Un suflet tandru, încearcă din răsputeri să comunice cu oamenii, după a căror companie tînjește, dar își dă seama că îi e sortit să ducă o viață singuratică, deși plină de fantezie. Pînă la urmă, tot încercînd să supraviețuiască în haosul demolărilor și modernizării cartierului, după un șir de peripeții și cu un dram de noroc, izbutește să cunoască un scriitor excentric, de a cărui afecțiune ajunge să se bucure, ca și de frumusețea femeilor”.
Dublă expunere, coord. de Roxana Gamarț
Aceasta este una dintre cărțile pe care țin neapărat să le citesc cât de curând. Dublă expunere (Editura Trei, coord. de Roxana Gamarț, în afara colecțiilor) are la bază un concept foarte interesant: „un hibrid între o carte de literatură şi un album de artă contemporană, un dialog între zece scriitori şi zece artişti vizuali”.
Iată despre ce este vorba, pe scurt: „Scriitorii care au acceptat provocarea au parcurs portofoliile celor zece artişti prezenţi în proiect şi fiecare dintre ei şi-a ales imaginea declanşatoare a demersului lor narativ. Prozatorii au avut libertate totală – de la alegerea artistului şi a lucrării, până la modalitatea în care aceştia au decis să conecteze proza lor cu imaginea care i-a inspirat.
Întâlnirea dintre literatură şi artă, un experiment inedit, a dus la rezultate spectaculoase, după cum vă veţi convinge citind dialogul dintre scriitorii: Ştefan Agopian, Bogdan Coşa, Augustin Cupşa, Filip Florian, Adela Greceanu, Nora Iuga, Marin Mălaicu-Hondrari, Mitoş Micleuşanu, Philip Ó Ceallaigh, Radu Paraschivescu şi artiştii: Roman Tolici, Zoltan Bela, Ion Grigorescu, Gili Mocanu, Sandor Szasz, Dan Perjovschi, Andrei Gamarţ, Mircea Cantor, Tara von Neudorf, Dumitru Gorzo”. V-a prins, nu-i așa? 🙂
Pippi Șosețica, de Astrid Lindgren
Ehei, Moș Nicolae n-o aduce cărți, dar Moș Crăciun e musai s-o facă! Mai ales dacă avem un titlu precum Pippi Șosețica sub mânecă :). Autoarea este scriitoarea suedeză Astrid Lindgren, iar cărticica a apărut la Editura Arthur, cu ilustraţii de Ingrid Vang Nyman și în traducerea Andreei Caleman.
Din descrierea cărții, să vă încânte imaginația: „Cu părul roşu ca morcovul, strâns în două cozi ţepene, pistruiată şi cu gura până la urechi, cu ciorapi desperecheaţi şi cu pantofi în care ar putea încăpea încă o pereche de picioare, fetiţa de nouă ani e o apariţie remarcabilă. Acţiunile ei îi lasă pe toţi cu gura căscată: după o întâlnire cu Pippi, până şi hoţii se lasă de meserie.
Odată cu instalarea ei în Vila Villekulla, cu o maimuţică pe umăr şi un cal pe verandă, viaţa celor din jur se schimbă radical. Prietenii ei, Annika şi Tommy, încep să privească lumea prin lentila imaginaţiei lui Pippi şi nicio zi nu mai seamănă cu alta”.
