***
Mi-a adus cafeaua şi m-a întrebat ce citesc. Mi se întâmplă atât de rar să mă-ntrebe un necunoscut ce citesc (sau, mă rog, orice altceva), încât m-am blocat puțin. Ă, Knut Hamsun, ăă, uite. I-am arătat coperta. Apoi am vorbit un pic despre Knut Hamsun. Apoi am început amândoi să butonăm. A, cât pe ce să uit. Mi-a mai spus că e în anul II la Litere și că e nașpa, Prin urmare o să se lase și o să se apuce de altceva.
***
Mă sună tata, ce faci, pe unde ești?
În București, la Bookfest.
Ce-i ăla?
Târg, târg de carte.
Aha. Și, altfel?
Altfel, bine.
Și, cum îi vremea?
Plouă.
Aha. La el nu plouă. E soare, parcă prea cald.
Face o pauză. Îi aud respirația greoaie. Nu prea știu ce să spun. Că o să am lansare? Că sunt reduceri mari, vrea o carte anume? Ar merge un Hrabal, cred că l-ar prinde. Sau că mi-e…
Na, bine, zice tata. Să fii, să fii cuminte, adaugă, ușor stângaci, ca și cum ar fi spus chestia asta întâia oară.
Și gata, închidem, nu mai e nimic de zis.
Mă plimb printre standuri și-ncerc să ghicesc ce l-o fi apucat pe tata să-mi spună, după o mie de ani, să fiu cuminte, ce fel de cărți i-ar plăcea, ce mai face. Am lăsat-o baltă rapid, am găsit o carte mișto, cu 8 lei.
***
Mi-a spus o tipă că pregătește un articol despre cărțile autorilor români de la Bookfest. O listă cu recomandări sau așa ceva. I-a plăcut și cartea mea, o să fie pe listă, e, ce zici de asta? I-am mulțumit, cred că am și zâmbit, dar mi s-a părut că mersi-mersi-ul ăla e cam obosit și nu se ridică la înălțimea unei liste cu cărți. Așa că am apucat cea mai grăsună cireașă de pe un platou cu fructe aflat în apropiere, am ridicat-o, nici prea sus, nici prea jos, și… și nimic, am spus vrei o cireașă?
***
Era dur. Cel mai dur. Bucăţi-bucăţele ne făcea dacă nu ne vedeam de treabă. A trecut o juma’ de an bună până am început să-l înghiţim. Când am scăpat de el, ne-a părut un pic rău. Păcat, am zis, era mişto tipu’. Apoi l-am uitat şi ne-am văzut de treabă. L-am reîntâlnit întâmplător, după nu ştiu cât timp, printre standurile cu cărți. O umbră de om, dezorientat, plăpând, într-un trening albastru. Tu eşti, mă? a spus şi i-au dat lacrimile. Îs bolnav, mă, vai de capu’ meu. Am încercat să-i storc un zâmbet, dom’ profesor, mai ştiţi când… Nu, nu mai ştia. Ce mai citiți? Nimic, n-am, n-am – se îneca în plâns şi-şi tot cerea scuze. I-am prins mâna cu care ne cârpea pe vremuri într-ale mele, avea nevoie de asta. Poate că și eu. Eram un pic stânjenit, dar mi-a trecut repede, toată lumea se uita la cărți.
Part-time printre oameni este o serie de însemnări (tran)scrise de autorul Bogdan Munteanu pentru Bookaholic.ro – găsiți pe site Part-time printre oameni #1-#6. Pentru cotidianul Bookshake, Bogdan Munteanu a (tran)scris direct de la târgul de carte Bookfest, ediția a XI-a.
Cel mai recent volum semnat de acesta este Ai uitat să râzi (proză scurtă, Editura Nemira, 2016).
Descarcă pdf-ul celui de-al 5-lea număr Bookshake!
Bookshake este un cotidian editat de Bookaholic.ro și Florin Iaru, la inițiativa Centrului Ceh. Ziarul se găsește la Bookfest 2016 (1-5 iunie), la standul Bookshake (pavilionul 4), unde este distribuit gratuit participanților. Articolele vor putea fi citite și online pe bookaholic.ro.
Ilustrație: Ana Preduș
