Tag: Alice in Tara Minunilor
5 personaje de carte cu care aș lua masa de Paște
Paștele îl petrec tot timpul în familie. Mâncare bună, cadouri și multă liniște. Dacă ar fi, însă, să-mi imaginez un Paște atipic, aș invita la masă căteva personaje de carte extrem de diferite. Liniștea la care țin atât de mult s-ar duce, evident, pe apa sâmbetei, dar m-aș bucura, în schimb, de niște prezențe magnetice. Citeşte tot articolul
Adina Rosetti: Chiar dacă piața de carte o să dispară, eu tot o sa le spun seara copiilor povești
Campanie antidrog din 1971 cu Alice în Țara Minunilor
Lewis Carroll, tăticul lui “Alice în Țara Minunilor”, și-ar fi dorit să nu fi scris nici o carte
Alice în Ţara Minunilor, ilustrată cu fotografiile lui Abelardo Morell
Vă spuneam cu vreo două săptămâni în urmă că celebra de acum Alice in Wonderland a lui Lewis Carroll e o sursă permanentă de inspiraţie pentru artiştii din toate colţurile lumii şi aparţinând diferitelor culturi. Ei par a se întrece în a crea tot felul de proiecte ce au legătură cu aventurile de pe tărâmurile magice ale Ţării Minunilor, de la ilustraţii, la cele mai neobişnuite obiecte.
Azi i-a venit rândul să fie prezentată unei ediţii a cărţii apărută în 1998, la editura Dutton din New York. Cu ce iese această carte în evidenţă şi de ce ar trebui să se afle în bibliotecile celor pasionaţi de subiect? Cu ilustraţiile aparte, evident. Citeşte tot articolul
Ţara minunilor în alb şi negru – ilustraţiile lui Poonam Mistry
Fac ce fac şi revin la Alice in Wonderland, iar motivul îl constituie faptul că, pe lângă frumuseţea ei, povestea reprezintă şi o nesecată sursă de inspiraţie pentru multe alte lucruri interesante. Mereu se găseşte cineva talentat care să creeze bijuterii, accesorii, haine, genţi sau diverse forme de artă plecând de la peripeţiile lui Alice. Unii chiar aleg tema cărţii lui Lewis Carroll pentru petreceri, fie ele pentru copii sau de nuntă, aşa cum v-am arătat în câteva ocazii. Şi cum eu îmi doresc să vă prezint mereu cele mai reuşite creaţii care au legătură într-un fel sau altul cu o carte, iată astăzi nişte ilustraţii deosebit de interesante create pentru a exprima vizual povestea din Ţara minunilor. Citeşte tot articolul
Bijuteriile-poveşti create de Anne-Julie Aubry
Am văzut zilele trecute câteva variante de haine livreşti numai bune pentru a fi purtate toamna aceasta. Dar cum o ţinută nu e completă până nu îi asortăm şi o bijuterie, ce ziceţi să pornim în căutarea celor mai potrivite? Acestea sunt, fără doar şi poate, cele inspirate din cărţi sau confecţionate din ele. Şi cum ultima oară am admirat delicate bijuterii făcute din pagini de carte, azi ne oprim atenţia asupra unora a căror sursă de inspiraţie se află între coperte.
Ele aparţin lui Anne-Julie Aubry, o tânără artistă franţuzoaică, absolventă a Şcolii de artă din Épinal în specializarea ilustraţii. Citeşte tot articolul
Alice in Wonderland – exotism şi culoare în variante reinterpretate
Nuntă în Ţara Minunilor – o petrecere de pomină
O petrecere cu Alice în Țara ei
10 melodii cu personaje literare în titlu
În urmă cu aproape două luni vă povesteam cum De veghe în lanul de secară, romanul de debut al lui J.D. Salinger, a fost cartea preferată a unor psihopaţi/criminali, cel mai celebru dintre toţi fiind Mark David Chapman, cel care l-a împuşcat pe John Lennon. Căutând cât mai multe detalii despre subiect, la momentul respectiv ne-am pus problema câţi alţi oameni au fost oare inspiraţi de Holden Caulfield la bune sau la rele? Acestea fiind date, am dat peste melodia "Who Wrote Holden Caulfield?" de la Green Day. Şi pentru că numele personajului nu este însă întâlnit în versurile melodiei, ne-am gândit să căutăm şi altele care să aibă în titlu nume de personaj literar, însă nu musai să şi vorbească despre el. Citeşte tot articolul
Cărți în .com/.co.uk (1-7 februarie)
13 romane celebre supuse cenzurii
Istoria cenzurii literare merge departe în trecut, până undeva în Evul Mediu. Biserica Catolică stipulează o serie de publicaţii care au fost interzise congregațiilor sale încă din vremuri străvechi până în 1966.
Legea Campbell din Marea Britanie, care datează din 1857, a fost un decret care definea obscenitatea și imoralitatea în literatură şi impunea cenzura în funcţie de anumite criterii. Ok, vorbim de epoca Victoriană aici, însă legea respectivă a creat un precedent pentru legile de gen care au venit în secolul XX inclusiv în SUA. Legea Campbell a rămas intactă preţ de aproape 100 de ani când a fost schimbată şi astfel au reuşit să reintre în atenţia cititorilor romane celebre, precum "Amantul doamnei Chatterley", care au făcut furori în prima jumătate a secolului trecut, însă supuse cenzurii.