Tag: fictiune

Cristian Teodorescu: „Acum încerc să mă vaccinez de elogii ca să-mi văd de treabă” (interviu)

Spre sfârșitul lui martie 2015 apărea, la Editura Cartea Românească, un roman excelent care se citește cu o plăcere extraordinară: Șoseaua Virtuții. Cartea Cîinelui, de Cristian Teodorescu. În aprilie avea loc o lansare a cărții la București, în mai la Tulcea, iar în octombrie binecunoscutul scriitor și jurnalist român era invitat la cea de-a patra ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, unde, îmi amintesc cu plăcere, a citit un fragment din acest roman. În martie 2016, Cristian Teodorescu va merge, la aproape un an distanță, într-un turneu de promovare a Șoselei Virtuții. Cartea Cîinelui - începe cu două lecturi publice: pe 2 martie la Brașov (ora 18:00, Librăria „Șt. O. Iosif”, alături de Ruxandra Ivăncescu, Romulus Bucur și Adrian Lăcătuș) și pe 3 martie la Sibiu (tot ora 18:00, Librăria Habitus, alături de Andrei Terian și Dragoș Varga).  Citeşte tot articolul

Lumea Sofiei de Jostein Gaarder

Lumea Sofiei, de Jostein Gaarder – o călătorie fermecătoare

Există nenumărate poveşti de care ne îndrăgostim şi pe care nu le mai uităm niciodată. Cuvintele, întâmplările, faptele rămân întipărite în inimă, ca prinse în cea mai veche carte din lume. Mai există, de cealaltă parte, şi poveştile pe care încercăm din răsputeri să le uităm. Poveştile care, la vremea lor, nu au fost spuse prin cuvintele potrivite. Ce face însă, dincolo de felul în care rostim o poveste, să rămână alături de noi o trăire pe care ne promitem că nu o vom uita niciodată? Şi, tot dincolo de cuvinte, amintirea a ceea ce simţim se păstrează, fără ca noi să mai depunem vreun efort ca atunci când încercăm să uităm. Citeşte tot articolul

„Cartea secretă a Fridei Kahlo”, de F.G.Haghenbeck – fragment în avanpremieră

Biografie și ficțiune, poveste și istorie, Cartea secretă a Fridei Kahlo desenează destinul implacabil al unei artiste, al unei femei, al unui spirit tulburat. În roman sunt îmbinate relatări din epocă, mărturii, fragmente de jurnal și indicii autobiografice din tablouri pentru a reda complicata existență a uneia dintre cele mai cunoscute și controversate artiste din întreaga lume. Citeşte tot articolul

Cum funcţionează ficţiunea. James Wood sau cum să te laşi sedus

Ştiu unele cărţi care te seduc încă de la primele rânduri. Când scrii despre ficţiune, când tot ce ai la îndemână se rezumă, vrând-nevrând, la o serie de teorii pe care înaintea ta le-au mai disecat şi alţii, tot ce-ţi rămâne de făcut ca să plusezi e să-ţi pui seducţia la o încercare scriitoricească. Norocul lui James Wood e că ştie să seducă deja prin cronicile pe care le scrie pentru The New Yorker încă de prin 2007. Iar partea şi mai bună e că multe dintre întrebările nerostite sau încă nelămurite capătă, în cartea lui James, How Fiction Works, un răspuns definitiv. Citeşte tot articolul

La un secol după împlinirea viselor lui Einstein

Pentru conştiinţa greacă veche, visele aparţin periferiilor spaţio-temporale, fiind aşezate mai degrabă dincolo de spaţiu şi timp, în jurul acestora, după cum Okeanos e (b)râul ce strânge singura lume posibilă. Mai târziu, în secolul II, Artemidor din Efes ne-a sistematizat primul o viziune tipică, pentru care visele puteau fi mai ales premonitorii, cu alte cuvinte oniromanţia. După 1700 de ani, cât visul a fost cenzurat fără milă de cenzura teologică şi raţională, sau dimpotrivă, revalorizat în baroc, apoi romantism ori decadentism, pentru Sigmund Freud, visele s-au dovedit a fi nişte profeţii despre trecut. Ele (pro)vin de acolo, din acea zonă ceţoasă, demascând mai mereu o traumă infantilă. La fel, într-o genială conferinţă din 1901, Henri Bergson declara că visul nu e nimic altceva decât o înviere a trecutului. Citeşte tot articolul

Man Booker Prize 2015 merge la jamaicanul Marlon James

Da, al doilea premiu literar ca importanță după Nobel, mult râvnitul Man Booker Prize 2015, îi revine lui Marlon James, primul scriitor jamaican distins cu acest premiu. Lista preferințelor părea să fie condusă de americanca Hanya Yanagihara, cu al său roman intens A Little Life. Însă cartea lui Marlon James, A Brief History of Seven Killings, o poveste ficțională creată în jurul tentativei de asasinat a lui Bob Marley din 1976, nu a pus nici un fel de dificultate juriului Man Booker Prize – alcătuit, în fiecare an, din nume sonore de scriitori, editori, jurnaliști, librari . Citeşte tot articolul


Eroi banali, despre „Analfabeta care știa să socotească”, de Jonas Jonasson

În 2010, primul roman al lui Jonas Jonasson, Bărbatul care a împlinit 100 de ani şi a sărit pe fereastră, a fost cea mai vândută carte din Suedia. Ceea ce spune multe pentru o literatură dominată de romane polițiste și de nume precum Stieg Larsson, Camilla Läckberg, Åsa Larsson, Johan Theorin sau Håkan Nesser. Cartea a fost și ecranizată, dar mie nu mi-a plăcut prea tare filmul, mi s-a părut cam static. Citeşte tot articolul

Gioconda cu burqa pe coperta celei mai noi cărți de Houellebecq, Soumission

“Polemicile? Eu nu fac nici cel mai mic efort pentru a le evita. Pur și simplu mă acomodez cu ele”, spunea într-o emisiune tv Michel Houellebecq referitor la controversele pe care le-a stârnit ultima lui carte, “Soumission”. Asta ar însemna că scriitorul francez este pregătit să se acomodeze și cu polemicile pe care le-ar putea genera coperta acestui volum tradus în maghiară de editura Magvetö, copertă ce o înfățișează pe Mona Lisa purtând celebra burqa. Imaginea este șocantă iar aluzia este directă: romanul lui Houellebecq, al cărui protagonist este Francois, un intelectual care predă la Sorbona, descrie o Franță din viitorul apropiat (2022), condusă de un islamic, în care femeile poartă vălul pe față iar școlile adoptă programa islamică. Citeşte tot articolul


10 cărți noi de citit la început de an

Aproape a trecut prima lună din noul an și ne-am gândit că ar fi bine să ne facem o listă de lecturi proaspete. Ne-am uitat pe site-urile editurilor, am frunzărit cele câteva zeci (deja!) de cărți apărute în 2015 și am selectat o parte dintre acestea, pe care le-am inclus în materialul de față. Citeşte tot articolul

Emil Brumaru & Veronica D. Niculescu

„Cad castane din castani. Amintiri de ieri și azi” – Emil Brumaru & Veronica D. Niculescu într-o carte de zile mari

Am primit cu entuziasm vestea apariției volumului Cad castane din castani. Amintiri de ieri și azi (Editura Polirom, colecția „Ego-grafii”, noiembrie 2014, 304 pagini), scris la patru mâini de Emil Brumaru & Veronica D. Niculescu (sau Veronica D. Niculescu & Emil Brumaru, căci în carte se simte, în mod egal, suflul amândurora). Dialogurile lor meritau o carte, una frumoasă, care să stea la căpătâiul oricărui iubitor de literatură, așa că mă bucur că au primit trup și coperte noi și au pornit în lume, la colindat case și incitat mințile.  Citeşte tot articolul

interviu cu dasa drndic

Interviu cu Daša Drndić: „Masochismul poate fi, de asemenea, distractiv”

Daša Drndić este o romancieră croată - dar și dramaturg și critic literar, printre altele -, foarte cunoscută și apreciată, născută în Zagreb în 1946. A studiat filologie la Belgrad, apoi a petrecut câțiva ani predând în Canada și și-a finalizat studiile de master în teatru și comunicare, în urma obținerii unei burse Fulbright. Daša Drndić este membră a Societății Scriitorilor Croați și a PEN Croația și, în prezent, locuiește în Rijeka, Croația. Cărțile ei - dintre care menționez doar o parte: The Road to Saturday (1982), Leica format (2003), A Feminist Manuscript or a Political Parable: The Plays of Lillian Hellman (2006), Sonnenschein, (2007), April in Berlin (2009) - au fost traduse în zece limbi - engleză, franceză, poloneză, maghiară, slovenă, olandeză, italiană, slovacă, finlandeză și macedoneană. Sper că ne vom bucura curând și de o traducere în limba română. Citeşte tot articolul

interviu cu Shani Boianjiu

Interviu cu Shani Boianjiu: „Îmi doresc să-mi fi fost mult mai frică, pentru că armata a fost un șoc imens pentru mine”

Așa cum spuneam, pe scurt, și în impresiile despre cartea Oamenii eternității nu se tem niciodată, Shani Boianjiu a devenit cunoscută în toată lumea grație acestui volum de debut, apărut în 2012. Până acum, cartea ei a fost publicată în douăzeci și trei de țări și a fost inclusă pe lista The Wall Street Journal a celor mai bune zece titluri de ficțiune din 2012; de asemenea, Oamenii eternității nu se tem niciodată a fost considerată una dintre cele mai bune cărți ale anului 2012 de către ziarul pakistanez Herald și una dintre cele mai bune cărți ale anului 2013 de către publicația suedeză Sydvenskan. Shani Boianjiu a fost, totodată, prima scriitoare israeliană nominalizată la Women’s Prize for Fiction din Marea Britanie și cea mai tânără laureată a premiului 5 under 35 decernat de National Book Foundation, printre alte nominalizări și premii.  Citeşte tot articolul

Corbul (The Raven), un film călduț cu John Cusack în pielea lui Edgar Allan Poe

Corbul (titlu original: The Raven) este un film puțin mai vechi, din 2012, în regia lui  (V for Vendetta îl recomandă, poate, cel mai bine) și cu un scenariu de  și...  (poate nu vă așteptați la asta). În rolul principal este domnul John Cusack, cel care îl interpretează destul de bine pe cunoscutul scriitor Edgar Allan Poe. Alături de el, îi mai avem în distribuție pe  (personajul Fields, un detectiv parcă ceva mai credibil decât scriitorul lui Cusack),  (Emily Hamilton, iubita lui Poe din film, personaj ficțional),  (Ivan - Reynolds -, fanul lui Poe și, în același timp, asasinul în serie din Baltimore - wait for it :) ).   Citeşte tot articolul