Tag: timp

Cum contenesc țipetele – „Tangou pentru Lisandra”, de Hélène Grémillon

Al doilea roman al scriitoarei franceze Hélène Grémillon – Tangou pentru Lisandra – este o carte complexă, cu multă tensiune, deopotrivă roman psihologic, istoric, erotic (dramă conjugală) și polițist. Însă, dincolo de toate acestea, este o carte în care se ridică acut problema recâștigării sinelui și a timpului prin povești. Cartea pune în prim-plan, alături de răsfrângerea unor evenimente traumatizante din istoria recentă a Argentinei, nevoia omului de a se (re)găsi pe sine spunând și ascultând povești, de a-și limpezi propria poveste întunecată. Citeşte tot articolul

De ce cărțile tipărite sunt mai bune decât cele electronice – studiu european

Un nou studiu, de data aceasta european, demonstrează că cititul pe un suport de hârtie este mult mai benefic pentru cititor decât cel pe suport electronic. Și se vorbește, în primul rând, despre lecturile literare. N-aș vrea să exclam „V-am spus eu!”, fericită că modul meu preferat de lectură câștigă teren, mai ales că studiul în cauză, despre care vă voi povesti, pe scurt, în cele ce urmează, a fost realizat pe un eșantion restrâns: doar cincizeci de cititori. Relevant sau nu, rămâne la latitudinea voastră.  Citeşte tot articolul

Adina Rosetti: Chiar dacă piața de carte o să dispară, eu tot o sa le spun seara copiilor povești

Adina Rosetti, autoarea romanului Deadline, a scris o carte pentru copii, Domnișoara Poimâine și joaca de-a Timpul (publicată la Editura Curtea Veche), o poveste inundată de imaginație și culori. Din ea scot capul fel de fel de personaje care le povestesc copiilor cum stă treaba cu timpul și curgerea lui. Cartea este feeric ilustrată de Cristiana Radu, care a inventat, în nuanțe hipnotice, un întreg regat în care domnesc Domnul Azi, bătrana Doamnă Ieri, Domnișoara Poimâine sau spiridușul Vreodată. Adina Rosetti povestește cum a construit toată lumea asta și cum a făcut să traducă un concept abstract – timpul – într/o poveste cu foarte multe întâmplări. Citeşte tot articolul

interviu cu Lars Saabye Christensen si recenzie la cartea Frati pe jumatate

Lars Saabye Christensen: ”Dacă scrii un cuvânt în plus într-o scenă de sex, ea devine extrem de penibilă pentru toată lumea” – interviu

Lars Saabye Christensen este unul dintre cei mai reprezentativi scriitori norvegieni contemporani. Chiar dacă a scris și cărți pentru copii, scenarii, piese de teatru, poezie, el este cunoscut mai ales ca romancier. A publicat peste douăzeci de romane, dintre care Beatles și Frați pe jumătate au fost vândute, împreună, în peste 500 000 de exemplare și au fost traduse în mai multe limbi. Pentru Frați pe jumătate Christensen a primit Marele Premiu pentru Literatură al Consiliului Nordic, cea mai importantă distincție a țărilor scandinave, premiu care se decernează anual de către Norvegia, Islanda, Finlanda, Suedia și Danemarca, pentru a promova literatura nordică. Scriitorul este, de asemenea, și membru al Academiei Norvegiene. Citeşte tot articolul

Stephen Hawking, încă o istorie, spusă de Jane Hawking

În volumul de memorii Dragostea are 11 dimensiuni. Viața mea cu Stephen Hawking (Editura Humanitas, trad. Alexandru Macovescu), Jane Hawking, filolog hispanist, povestește cum a fost să trăiască alături de ultracunoscutul om de știință timp de aproape 30 de ani, să se fortifice clipă de clipă, pentru a-și putea îngriji soțul măcinat de o maladie incurabilă, să reziste fizic și psihic la solicitări care aproape o transformaseră în infirmieră și să crească, fără ajutor, trei copii. Citeşte tot articolul

Punctul magic de întâlnire dintre scriitor și cititor: ”Poveste pentru timpul prezent”, de Ruth Ozeki

Amestecare de planuri, împletire între prezent și trecut, între atunci și acum, Japonia - America - Canada, ocean, tsunami, călătorii, iluminare spirituală, lectură, actul scrierii, jurnal, o adolescentă și o femeie matură, o insulă, o capitală super aglomerată, tradiții nipone, cruzime, internet, faliment, budism, Murakami, zen, zazen, 11 septembrie, programare, Proust, scriitor, templu, timp, fizică cuantică, sinucidere, prostituție, umiliri, război, cititor, viață, literatură, poveste. Toate acestea și atât de multe altele fac din Poveste pentru timpul prezent (Editura Polirom, colecția Biblioteca Polirom. Actual, traducerea de Ana-Maria Lișman, 2013, 464 de pagini) o carte pe care o citești așa cum îți bei cafeaua de dimineață: savurând fiecare pagină, zăbovind asupra unor ”arome”, nedorindu-ți să ajungi la sfârșit. Citeşte tot articolul

Visul lui Stephen W. Hawking

Stephen W. Hawking este, în prezent, unul dintre cei mai în vogă fizicieni ai lumii. Volumele sale de popularizare a ideilor din fizică, A Brief History of Time (1988), The Universe in a Nutshell (2001) sau A Briefer History of Time (2005), au devenit bestsellere vândute în întreaga lume, lansând astfel un gen literar în care s-au afirmat mai apoi şi alţi fizicieni, precum Brian Green. Unii, maliţioşi, ar spune că succesul lui Hawking s-ar datora unui factor care nu are nimic de-a face cu fizica, şi anume boala de care acesta suferă încă din tinereţe: scleroza laterală amiotrofică (maladia neuronilor motori). Citeşte tot articolul

Scriitoare cu copii. Patru poveşti – Ștefania Mihalache, Simona Popescu, Adina Rosetti, Elena Vlădăreanu

Nu zice nimeni că e uşor să scrii, nici să ai tot timpul din  lume. Nici să naşti nu e tocmai floare la ureche, aşa zic femeile care au făcut-o. Cum e atunci să vrei să scrii când timpul tău curge către altcineva, iar corpul ţi-e epuizat? Ce se întîmplă cînd nu mai dormi, cînd nu mai mănînci, cînd ce e în jurul tău pare brusc din cu totul altă lume? Citeşte tot articolul

Sentimentul unui sfârșit sau memoria după Barnes

Ce m-a legat întotdeauna de Barnes a fost o anumită percepție a trecerii timpului, un sentiment al lui atunci și acum, subiectiv, resemnat și poetic, o apropiere profundă de sfârșit prin lentila dulce a unui trecut ce sublimează naivitătățile, revoltele, intelectualismele într-o atmosferă ca o zi caldă și tristă de toamnă târzie. Citeşte tot articolul

Muntele vrăjit de Thomas Mann

Muntele vrăjit e o carte seducătoare. Dacă o citeşti, ai acces la un loc-timp privilegiat în care tot ce înseamnă cotidian, responsabilităţi, viaţă "normală" se anulează. E un fel de anticameră a morţii sau a unei vieţi noi, un fel de purgatoriu sau de vis. Un loc-timp unde eşti izolat împreună cu alţii şi unde "te alterezi" (cu implicaţiile pozitive şi negative ale cuvântului ; de tine depinde). Posibilitatea unui astfel de loc şi de timp este cea care face ca povestea lui Hans Castorp să fie actuală: mulţi dintre noi avem nevoie chiar acum de un Munte vrăjit.

Citeşte tot articolul