Cautare dupa "chirilic"

Mircea Anghelescu: „Literatura, arta în genere, este un fapt de cultură”

Istoria descriptivă a literaturii române, proaspăt ieșită din tipar, propune o schimbare de direcție în istoria literară, o schimbare necesară care merita o discuție ceva mai amplă decât simpla dare de seamă cronicărească. De aceea m-am bucurat că profesorul Mircea Anghelescu a acceptat să  punem sub lupă mizele și deschiderile acestei ingenioase istorii a literaturii. În ce mă privește, a fost o plăcere să discut cu profesorul Anghelescu despre acest bildungsroman al literaturii premoderne, pus în pagină cu efervescența și eleganța unui critic literar de primă clasă. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Anamaria Smigelschi: „Chestia cu cartea a fost în același timp și o joacă, și o pasiune, și o profesie, și un miracol”

Energică și mucalită, non-conformistă și foarte directă, Anamaria Smigelschi este o personalitate aparte, care se revelează pe de-a-ntregul în cărțile sale de memorii, scrise cu vervă și umor. Am întâlnit-o prima oară acum trei ani, mai întâi în paginile cărții Gustul, mirosul și amintirea, apoi în carne și oase, dar iată că abia acum i-am făcut o vizită pentru rubrica Bibliotecă de scriitor. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Liliana Corobca: „Pentru cărțile astea mi-am luat apartamentul, ca să am unde să le țin”

Pe Liliana Corobca o invitasem mai demult la rubrica Bibliotecă de scriitor, dar întâlnirea s-a amânat câteva luni, pentru că scriitoarea a adus, special pentru interviu, o parte dintre cărțile rămase în biblioteca părinților, aflată dincolo de graniță, în Republica Moldova. Am rămas impresionată de un asemenea efort pentru ca interviul să iasă cât mai bine, iar surprizele plăcute nu s-au oprit aici: autoarea m-a întâmpinat cu o mulțime de bunătăți, printre care plăcinte cu brânză, cozonac cu dulceață de trandafiri și vin făcut de tatăl ei. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Vasile Ernu: „Nu fetișizez cartea ca obiect. Mă interesează povestea, ideea”

Pe Vasile Ernu l-am văzut mereu de la distanță - îl recunoșteam imediat datorită kipei purtate pe cap, care îi dădea un aer ușor străin și oarecum inabordabil -, dar iată că, în cele din urmă, l-am întâlnit și am stat de vorbă pentru rubrica Bibliotecă de scriitor. Mă gândeam că poate voi fi expediată rapid, după câteva răspunsuri laconice, însă Vasile Ernu s-a dovedit un interlocutor deschis și prietenos, care mi-a răspuns pe îndelete la întrebările despre biblioteca personală. Citeşte tot articolul

„Cartea există ca să (re)nască o lume” – Interviu cu Emilian Galaicu-Păun

Cu Emilian Galaicu-Păun am impresia că ne știm de o viaţă. Adolescenţi fiind, copii ai perestroikăi, ne petreceam mai toate după-amiezile între faimoasele cafenele „Moldova” și „Fulgușor”. Mai mergeam la Biblioteca Republicană „N.K. Krupskaia” pentru lecturi, iar seara, pe Aleea Scriitorilor din Parcul „Pușkin”. Unul dintre oamenii pe care-i așteptam cu suf letul la gură era un tânăr scriitor care-și făcea studiile la Moscova și venea să ne aducă cele mai noi cărţi și știri. Era un tânăr cu plete lungi, care avea un aer de hippy și pe care noi îl botezaserăm „Jesus”. El era cel ce avea să devină cunoscutul scriitor Emilian Galaicu-Păun. După mulţi ani am avut ocazia să stăm pe îndelete la o lungă poveste. Iată ce a ieșit. Din / Vasile Ernu - Intelighenția basarabeană azi: Interviuri, discuții, polemici despre Basarabia de ieri și de azi, Editura Cartier, 2016 Citeşte tot articolul

Vasile Ernu: „Dă un ban ca altul să viseze pentru tine, dar nu neapărat în locul tău”

De trei săptămâni încoace, vă tot vorbim despre campania Bookaholic „Citesc literatură română!”, pentru care strângem fonduri prin intermediul Swimathon București, eveniment de fundraising organizat de Fundația Comunitară București. Vrem să promovăm literatura română așa cum știm noi mai bine: relaxat, onest, fresh, catchy, într-un mod amuzant și accesibil, astfel încât să ajungem la publicul larg. Pentru a face acest lucru, avem nevoie de un buget consistent. Iar pentru o parte din acesta am apelat la voi, cititorii Bookaholic, și v-am rugat să donați. Citeşte tot articolul

Bibliotecă de scriitor – Doina Ruști: „Am nevoie de toate cărțile în fiecare clipă a vieții mele”

Am citit recent Manuscrisul fanariot de Doina Ruști și, într-un puseu de curaj, i-am propus autoarei să participe la proiectul „Bibliotecă de scriitor”. Spre marea mea bucurie, a acceptat. Ne-am întâlnit într-o zi de vineri ploioasă și mohorâtă, care s-a colorat dintr-odată când am dat cu ochii de biblioteca uriașă, ce ocupa un perete întreg, dar și de balconul transformat în grădină - un loc nemaipomenit de citit. Pentru o clipă, am uitat pentru ce venisem și, mai ales, că nu eram la mine acasă: m-a cuprins dorința de a lua o carte din raft și de a petrece câteva ore citind printre portocali și ficuși - noroc că m-am dezmeticit repede. Citeşte tot articolul

Interviu cu Maria Surducan: „Basmul este făcut să fie repovestit mereu”

Maria Surducan este ilustrator de carte, autor de bandă desenată şi grafic designer. A terminat facultatea, dar și masterul, la Universitatea de Artă şi Design de la Cluj. A ilustrat, printre altele, Pentru ce mergem la operă?, de Tiberiu Soare, volum publicat de Fundația Calea Victoriei, și Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, de Petre Ispirescu, tipărită de Editura Vellant. Prima ei carte, scrisă și ilustrată, a fost David și puiul de întuneric (Editura Benefica, 2012). Cea de-a doua, pretextul pentru întâlnirea noastră și interviul de față, se numește Prâslea cel voinic și merele de aur și a fost reeditată de curând de Editura Vellant.  Citeşte tot articolul

”Hristofor: chipurile unui sfânt fără chip”, de Silvia Marin-Barutcieff – lansare de carte la Cluj

Date despre volumul ”Hristofor: chipurile unui sfânt fără chip”: 170 de reprezentări vizuale românești ale sfântului investigate în cadrul cărţii, la care se adaugă alte 500 din Europa; 13 ani de cercetare; peste 1000 de locaşuri de cult românești vizitate și 500 europene; manuscrise şi tipărituri vechi cu alfabet chirilic ale vieții sfântului transcrise cu alfabet latin și interpretate; identificarea afinităților dintre credințele populare românești și cele occidentale. Citeşte tot articolul

”Hristofor: chipurile unui sfânt fără chip”, de Silvia Marin-Barutcieff – lansare de carte

Date despre volumul ”Hristofor: chipurile unui sfânt fără chip”: 170 de reprezentări vizuale românești ale sfântului investigate în cadrul cărţii, la care se adaugă alte 500 din Europa; 13 ani de cercetare; peste 1000 de locaşuri de cult românești vizitate și 500 europene; manuscrise şi tipărituri vechi cu alfabet chirilic ale vieții sfântului transcrise cu alfabet latin și interpretate; identificarea afinităților dintre credințele populare românești și cele occidentale. Citeşte tot articolul

Povestea lui Muck cel Mic, ilustrată de Anton Lomaev

Când vine vorba despre cărţile copilăriei, amintirea poveştilor care mai de care mai intersante este cât se poate de vie. Am păstrat multe dintre ele şi le mai răsfoiesc uneori, în căutarea senzaţiilor trăite atunci când citeam vreo poveste nouă, plină de peripeţii, cu puternic impact vizual, căci cărţile pentru copii au fost dintotdeauna frumos ilustarate.

Şi nu ştiu cum se face că, deşi acum uit de la o zi la alta anumite lucruri, când vine vorba de lecturile copilăriei, detalii precise dau năvală. Aşa stau lucrurile şi cu Povestea lui Muck cel Mic de Wilhem Hauff, pe care vi-o prezint azi: am citit-o într-o zi de vară, cuibărită într-un chaise longue în curtea bunicii. Am visat cu ochii deschişi la magia tărâmurilor orientale, dar mai ales, am poftit la smochine toată ziua. Citeşte tot articolul