Cautare dupa "marquez"

Care-ți sunt cele mai dragi fragmente din cărțile lui Marquez?

Mă gândeam aseară, când am aflat că Gabriel Garcia Marquez a murit, ce-mi amintesc cel mai mult din cărțile lui. L-am descoperit pe Marquez în adolescență, cred că aveam 16 ani, când am citit cu frenezie Un veac de singurătate și am intrat adânc pentru câteva zile (și de fapt pentru mult mai mult timp) în lumea magică din Macondo. Am citit apoi, în anii ce au urmat, Toamna Patriarhului, Dragoste în vremea holerei sau Despre dragoste și alți demoni. Citeşte tot articolul

gabriel garcia marquez

Cu cele mai frumoase gânduri – din online către Gabriel Garcia Marquez

Mi-am pus capul pe pernă aseară cu greu, întristată de vestea morții lui Gabriel Garcia Marquez, la numai două zile după Nina Cassian. Când am aflat, am avut un impuls de a merge la bibliotecă și a scoate cărțile lui. Habar n-am de ce. Nu e de parcă aș fi demonstrat ceva cuiva. Poate a fost un impuls menit să mă convingă că, deși scriitorul columbian a murit, cărțile lui nu au dispărut odată cu el. Cred c-am adormit așa, gândindu-mă la Marquez, și, oricât de previzibil ar fi, m-am trezit gândindu-mă la el, venindu-mi în minte secvențe, pasaje pe care le-am iubit în cărțile lui - fac o mică paranteză: oare există un omagiu mai fain pentru un scriitor decât acesta, să monopolizeze gândurile unui om mic, necunoscut, de oriunde, la mult timp după ce i-a citit cărțile?  Citeşte tot articolul

De la Dublinul fără ieșire la teatrul absurdului – condiția incapacității de la James Joyce la Eugen Ionesco

În ceea ce privește paradigma spațializării în literatura secolului al XX-lea, în ansamblul ei - implicit literatura modernă și postmodernă -, s-au constatat două fenomene radicale care au influențat evoluția acesteia: fie de încercare a înlăturării acestor spații prin ambiguizarea așa-numitelor „granițe” (fenomen remarcat ceva mai accentuat în postmodernismul de sorginte central-europeană), fie o influență concretă și acută asupra artei, profund influențată de spațiul în care se manifestă. De la pictură la sculptură, cinematografie și, cu precădere, literatură, operele unor scriitori precum Franz Kafka, Charles Baudelaire, Gabriel Garcia Marquez, William Faulkner sau Milan Kundera, doar ca să îi numesc pe câțiva, au „depins” - în mod categoric voit - de o anume localizare geografică. În timp, aceasta a servit nu doar ca spațiu pentru desfășurare în sensul propriu al termenului, ci, mai mult, ca o conjunctură de factură identitară, menită să ilustreze o anume relație existențială care se stabilește între condiția umană și „limitarea” geografică, raport în urma căruia spațialitatea ajunge să devină nu doar un dat al determinării, ci, în majoritatea cazurilor, să acapareze individul pe de-a-ntregul.

Eseu de Raul Săran

Citeşte tot articolul


Reteritorializarea modernității în sintezele internaționale ale lui Matei Călinescu

Tema recurentă și fundamentală în jurul căreia s-a orientat întreaga gândire critică și teoretică a lui Matei Călinescu, atât înainte, cât și după momentul 1973 (an în care acesta părăsește România, plecare motivată printre altele și de situația ideologică a mediului academic autohton), a rămas cea a modernității: după propriile sale afirmații, „în exil, preocuparea mea de cercetător în legătură cu ideile modernității, care culminase în România cu Conceptul modern de poezie, a fost reluată ducând, în 1977, la o noua sinteză de mare avengură teoretică și istorică, intitulată Faces of Modernity” (1), care va deveni, în 1987, după adăugarea unui capitol despre postmodernism, volumul Cinci fețe ale modernității: Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism.

Eseu de Mihnea Bâlici Citeşte tot articolul


Interview with the Colombian writer Juan Gabriel Vásquez: “Writing novels gives you the freedom to be somebody else”

The Colombian writer Juan Gabriel Vásquez, best known for the novel The Sound of Things Falling (originally published in 2011), recipient of the International IMPAC Dublin Literary Award in 2014, was one of the guests of the seventh edition of the International Literature Festival in Timișoara (FILTM), Romania. He was interviewed by a high school student, Luca Dragu, during the festival (that took place between the 23rd and 27th of October), and, through the organizers of the festival, Bookaholic.ro is publishing that dialogue now. They talked about Colombia, travelling and living in other countries and how that influences the writing process, about real people who appear as characters in Vásquez's novels, about politics, drugs, and many other interesting subjects, which you can read below.  Citeşte tot articolul


Interviu cu scriitorul Juan Gabriel Vásquez, realizat de Luca Dragu, elev în clasa a X-a, la FILTM VII

Prin intermediul organizatorilor Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara „La Vest de Est / La Est de Vest” (FILTM), a ajuns din nou la noi un interviu realizat de Luca Dragu, elev în clasa a X-a la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara (mai multe despre el puteți citi aici), de data aceasta cu scriitorul Juan Gabriel Vásquez, unul dintre invitații celei de-a VII-a ediții a FILTM, care a avut loc între 23 și 27 octombrie 2018.  Citeşte tot articolul


Interviu cu Ivan Stankov: „Literaturii bulgare îi place să schimbe locurile vieții și morții”

L-am întânit pe Ivan Stankov la librăria Humanitas Cișmigiu într-o dimineață friguroasă de noiembrie. Am vorbit mult, în limba română, pe care o iubește atât de mult, despre literatură și muzică, Bulgaria și România, trecut și prezent. Poate puțin și despre viitor. Ivan Stankov se afla de data aceasta în România pentru a-și lansa volumul Amintiri despre apă, re minor, tradus de Mariana Mangiulea Japot, și apărut la editura Humanitas anul acesta.  Dincolo de o carte cu inflexiuni fantastice despre propria copilărie, satul natal și Dunărea cea impetuoasă, volumul a fost gândit și ca o avertizare pentru compatrioții săi. Alături de celelalte două volume, alcătuind împreună o trilogie, Amintiri despre apă e gândit ca o avertizare privind riscul iminent al morții Bulgariei, a satelor și orașelor sale, în urma comunismului și a intensei emigrări din ultimele trei decenii. Citeşte tot articolul


Juan Gabriel Vásquez, cel mai important scriitor columbian al momentului, deschide serile dedicate literaturii de la FILTM 2018

/ Cea de a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara: 23-27 octombrie 2018, la Muzeul de Artă (Sala Barocă) și la Galeria Calpe / Programul complet al celor 5 seri de Festival, pe www.filtm.ro Juan Gabriel Vásquez, un scriitor care își împarte viața între două continente, multipremiat și tradus cu succes la edituri prestigioase din întreaga lume, deschide serile dedicate literaturii la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara. Miercuri, 24 octombrie, începând cu ora 18.00, în Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timișoara, Juan Gabriel Vásquez va citi un fragment din cea mai recentă carte a sa tradusă anul acesta în limba română, romanul Forma ruinelor, apoi va intra în dialog cu jurnalistul și scriitorul Marius Constantinescu. Citeşte tot articolul

Lista scriitorilor invitați la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara

La Vest de Est, La Est de Vest – Timișoara deschide granițele literaturii / Cea de a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara: 23-27 octombrie 2018, la Muzeul de Artă (Sala Barocă) și la Galeria Calpe   / Horia-Roman Patapievici și cel mai important scriitor columbian al momentului, Juan Gabriel Vásquez, în primele două zile / Mihai Șora, în ultima seară a FestivaluluiEseistul Horia-Roman Patapievici este cel care deschide ediția din 2018 a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, cu o conferință avînd tema „Țara în care locuim”, ce oferă o perspectivă largă asupra temei ediției din acest an: „Țară. Țară de adopție”. Citeşte tot articolul

Călin-Andrei Mihăilescu: „Se spune că gîndacii îşi coboară antenele-n somn, dar sînt sensibili la cofeină” (interviu)

Recent, Călin-Andrei Mihăilescu a publicat volumul AFKA la editura Tracus Arte. A susținut un turneu de lecturi în Oradea, Cluj, Brașov și Timișoara, unde a prezentat alte două cărți coordonate de el: Criminalii şi crinii (2018) și La umbra Greciei în floare (2017), ambele semnate de Ion Stratan. Despre autor, Răzvan Petrescu scrie: „Într-o scrisoare din aprilie 1991, Daniel Barenboim sublinia: «Călin-Andrei Mihăilescu este o adevărată revelație. Sunetul bogat, rafinat și plin de culoare umple sala. Imaginea stereofonică a frazării oferă o extrem de precisă delimitare a notelor, dinamica este de excepție, iar tonalitatea, caldă, învăluitoare. De remarcat derapajele unei imaginații fără sfârșit, perfect controlate de umorul la pedală. Vastele cunoștințe de literatură comparată oferă partiturii o colosală fluiditate, cu care trece prin toată banda de frecvențe cognitive, fluiditate care nu se mai regăsește la vreun alt artist. Este atât de bun, încât poate face să sune splendid chiar și un pian mai vechi (cum ar fi un Bruckner din 1927), iar, pe o scenă geluită, nu are egal»”.

Citeşte tot articolul


Paul Țanicui, „Quimera” – melancolia porcului

Odată cu romanul Quimera, Paul Țanicui se dovedește a fi unul dintre cei mai fermecători și poznași inventatori de lumi și de stări din literatura română. Făptură atipică, scriitorul a trăit intens fel și fel de experiențe existențiale - printre altele, a vândut cârnați italienești, a săpat fântâni în fosta Iugoslavie, a făcut publicitate, a scris scenarii, a lucrat în televiziune, a fost producător al proiectului muzical Shukar Collective. Citeşte tot articolul


Jodi Picoult a învățat să citească la 3 ani, iar la 7 ani publica deja primul său poem

Jodi Picoult este o scriitoare americană extrem de prolifică, recunoscută și iubită de cititorii săi în primul rând pentru subiectele sensibile și delicate pe care le abordează în cărțile sale. Opt dintre cele douăzeci și trei de romane scrise de ea până acum au intrat direct în lista de bestselleruri a publicației New York Times, iar cărțile sale s-au vândut în peste 40 de milioane de exemplare peste tot în lume. Editura Trei a publicat în colecția Fiction Connection Mici lucruri mărunte și Vremea plecării. Citeşte tot articolul