Dacă mai existau dubii în această privinţă (şi ceva-mi spune că nu s-au convins încă toţi oamenii), cititul ne face mai simpatici. Devenim mai buni nu doar în ochii celorlalţi, ci şi în relaţia cu noi înşine. Prin ce mecanisme reuşesc însă cărţile să ne transforme într-atât de mult?

În primul rând, trebuie ştiut că, potrivit studiilor recente, trebuie să citim în mod regulat dacă vrem să vedem efectele benefice şi într-un timp nu foarte îndepărtat. Devenim mai buni şi căpătăm o mai mare putere de empatie care ne face să fim deschişi în faţa mai multor perspective şi să acceptăm mai multe puncte de vedere.

Mai mult, sărim mai des în ajutorul altor oameni, avem reacţii mai puţin dure şi mai puţin vehemente sau agresive atunci când o altă opinie stârneşte în noi anumite emoţii. Cu alte cuvinte, cărţile citite frecvent ne ajută să ne dăm un pas în spate înainte de a oferi un răspuns pe care mai târziu să-l regretăm. Ne educă, aşadar, maturitatea emoţională, trăsătură pe care, spun psihologii, nu o dobândim obligatoriu odată cu vârsta.

Emisiunile de divertisment, filmele şi muzica nu au aceleaşi efecte. Atenţia noastră, solicitată de cărţi, ne modelează, ne educă şi ne oferă beneficii adesea invizibile în primă instanţă. Aceste transformări sunt cu atât mai vizibile în cazul copiilor care încep să citească mult de la vârste fragede. Şi, deşi trăim într-un prezent în care se spune că cei mici sunt fascinaţi de gadget-uri şi de noua tehnologie, să nu uităm că, mai ales în primii ani de viaţă, cei mici fac ceea ce văd că fac părinţii lor. Un motiv în plus să ne facem timp de citit ca adulţi!

Studiul care a descoperit aceste beneficii în vieţile noastre de cititor a fost făcut de Universitatea Kingston din Londra şi amintit de The Independent săptămâna aceasta. Cititorii pasionaţi, arată acesta, au tendinţa să acţioneze într-o manieră mult mai educată şi civilizată, prin comparaţie cu persoanele care preferă să îşi petreacă cea mai mare parte din timp în faţa televizorului. Aceştia din urmă riscă să pară, în societate, ca fiind mai puţin prietenoşi şi mai puţin înţelegători când vine vorba de opiniile şi convingerile altor persoane.

Încă un aspect important asupra căruia atrage atenţia acest studiu e faptul că nu orice carte ne va aduce toate calităţile amintite mai sus. Va depinde foarte mult de tipul de literatură pe care îl alegem dacă vrem să observăm efectele benefice în ce priveşte inteligenţa emoţională.

Concluziile studiului mai arată că fanii ficţiunii dezvoltă cu uşurinţă un comportament pozitiv în cadrul societăţii, în vreme ce fanii romanelor de dragoste sunt cei mai empatici. Cei care au cele mai solide abilităţi de a privi o situaţie din mai multe unghiuri şi de a accepta mai multe puncte de vedere sunt cei care preferă genul experimental. Umorul din cărţi îi ajută pe oameni, arată studiul, să îi înţeleagă cel mai bine pe ceilalţi şi să fie capabili să se imagineze în situaţia celuilalt.

Sigur că, pe de altă parte, există și posibilitatea să alegem din start cărţi în funcţie de ceea ce ne place deja să identificăm în societate. Cu toate acestea însă, am convingerea că nicio întâlnire cu o carte nu e întâmplătoare şi că, aşa cum se întâmplă şi cu oamenii-cheie pe care-i întâlnim pentru a învăţa lucruri noi despre cine suntem, tot așa cărţile esenţiale vin spre noi pentru a ne oferi straturi noi şi noi de haine care nu se demodează niciodată şi care îşi cresc valoarea în timp. Cu încredere, aşadar, spre lectură!

Sursă imagine principală

Un comentariu
  1. alice

    Ar fi extraordinar daca oamenii ar tine cont de efectele benefice ale cititului. Daca textul ajunge in sufletul cititoului, chiar daca pe moment, pare a nu schimba ceva in mentalul sau, informatia ramane acolo, ascunsa in cutele mintii, dospeste, se macereaza precum un amestec alchimic si infloreste cand nici nu te asteptepti. Cartile pot schimba mentalitati, vieti, si,, de ce nu, istoria.Cred ca pasul decisiv este ca oamenii sa inteleaga ca prin lectura ei evadeaza in atatea universuri, carora poate, le-au simtit lipsa, dar absenta lor nu au constientizat-o. O lectura cat mai variata determina coordonate noi, repere noi ce pot modifica benefic gandurile, o abordare cat mai variata a lecturii inseamna un caleidoscop de posibilitati in a intelege pana la urma sensul existentei noastre.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *