Dacă după atacul terorist din ianuarie, de la redacția Charlie Hebdo, numeroși manifestanți care militau pentru dreptul la libertate țineau în mână „Le Traité sur la tolérance” a lui Voltarie, acum, după atacurile din 13 noiembrie, francezii au adoptat un nou simbol al rezistenței: „Paris est une fête” (tradusă la noi „Sărbătoarea continuă”), de Ernest Hemingway.
Titlul, în primul rând, dar și conținutul cărții, reprezintă extraordinar de bine ceea ce teroriștii islamiști au țintit în seara zilei de 13 noiembrie în Paris: bucuria vieții, pentru care francezii au o expresie veche de peste patru secole, la joie de vivre.
Acest roman-poveste autobiografică, în care Hemingway descrie tinerețea sa petrecută în Parisul anilor ’20, se vindea până la tragicele evenimente de acum o săptămână în aproximativ 10 exemplare pe zi. Acum, Folio Gallimard (care a reeditat în 2009 versiunea originală tradusă de jurnalistul și scriitorul francez Marc Saporta după ce fusese publicată prima oară după moartea lui Hemingway, în 1964, cu adaosuri abuzive) vinde 500 de exemplare pe zi.
Editura franceză plănuiește deja o retipărire masivă a acestei cărți pe care Hemingway o numise inițial „Vignettes parisiennes”, dar pe care a redenumit-o ulterior „Paris est une fête”, la sugestia celei de-a patra soții a romancierului, Mary Hemingway.
Devenită cap de listă a bestseller-urilor în Franța după ce o femeie a recomandat-o într-un interviu televizat (pe Amazon, spre exemplu, este cea mai bine vândută biografie), cartea lui Hemingway este, în aceste vremuri de doliu, flacăra care arde în locurile în care au avut loc ultimele atentate din Paris – mulți lasă câte un exemplar în loc de lumânare – și talisman pe care-l poartă mii de oameni în semn de prețuire a vieții.
surse foto: mprnews.org, ew.com, thelocal.fr
