Tag: margaret atwood

3 distopii care pun în discuție ce înseamnă să fii om

Construit în opoziție cu utopie (concept ce se referă la imaginarea unei lumi ideale), distopia desemnează proiectul unei lumi eșuate. Deși tot timpul este vorba de dorința de a crea o lume mai bună, adusă în realitate, orice utopie se transformă în distopie, iar morala pare a fi că e imposibil să poți crea o lume perfectă pentru oameni. Sau că e imposibil să perfecționezi natura umană. După ce secolul XX a fost martorul încercărilor eșuate de implementare în realitate a mai multor utopii, literatura contemporană pare să preconizeze că secolul XXI va aparține distopiilor. De la cărți pentru adolescenți la romane science-fiction sau pur și simplu ficțiune contemporană, distopiile câștigă tot mai multă popularitate printre cititori, deși lumile imaginate sunt care mai de care mai terifiante. Citeşte tot articolul

10 cărți anti-Valentine’s Day

De voie, de nevoie, de câțiva ani sărbătorim și noi recent importata Valentine's Day. Nu știm prea bine de unde vine, ce înseamnă, dar am aflat că e despre iubire, că se lasă cu cadouri și siropoșenii, așa că ne place. Trandafiri roșii, inimioare de ciocolată, plimbări și cine romantice, pachete speciale pentru vacanță, și, evident, filme și cărți romantice. Pe scurt, dulcegării pe toate gusturile. Chiar dacă nu vrei să știi nimic de el, nu ai cum să treci peste Sfântul Valentin. E peste tot. Citeşte tot articolul

Un alt fel de documentar – Margaret Atwood: Once in August

Spuneam noi acum ceva timp că Margaret Atwood putea câștiga, cu ușurință, Premiul Nobel pentru Literatură în 2013, în locul lui Alice Munro. Și nu pentru că este și ea canadiancă, ci pentru că este o scriitoare cel puțin la fel de bună precum Alice Munro. Dacă ați citit una sau mai multe dintre cărțile ei - Oryx și Crake (cronică aici), Ochi-de-pisicăPovestea cameristei (cronică aici), Femeia-oracolAsasinul orbMaddaddam (cronică aici, cel mai recent roman, din 2013), pentru a numi doar o parte dintre romanele ei - știți, cu siguranță, despre ce vorbim.  Citeşte tot articolul

Cum sunt definiti scriitorii in Urban Dictionari

De-a râsu’-plânsu’: cum sunt definiți scriitorii în Urban Dictionary

Citesc Flavorwire destul de des, ceea ce sper că faceți și voi, căci este un site cultural foarte fain, cu redactori serioși și articole foarte diverse (vi l-am mai recomandat). Când văd vreun material interesant pe la ei, uneori nu mă pot abține și pornesc de la ideea lor, mă documentez, iar câteodată scriu aici despre acel subiect. Cel mai recent astfel de articol l-am văzut ieri și se intitula Absurd Urban Dictionary Definitions of Famous AuthorsIdeea este destul de simplă: jurnalista care l-a scris s-a dus pe dicționarul urban (sunt convinsă că ați mai căutat, din când în când, cuvinte acolo) și a căutat câțiva scriitori super cunoscuți. Ce a găsit a amuzat-o și îngrozit-o în același timp. Citeşte tot articolul

Margaret Atwood despre rolul scriitorului în societate – “Negocierea cu moartea: un scriitor despre scriitură”

Nobelul pentru literatură, în 2013, a fost decernat scriitoarei de origine canadiană Alice Munro. La fel de bine l-ar fi putut obține o altă romancieră canadiană, la fel de bună, Margaret Atwood, autoare a unor romane ca The Blind Assasin, Cat's Eye, Alias Grace sau Oryx and Crake, unele din ele traduse și în română.În română a fost tradusă, de altfel, și o altă carte a acestei autoare, o carte despre arta scrisului, despre viața printre cărți și, în ultimă instanță, despre ce înseamnă să fii scriitor, să-ți asumi acest statut care, de-a lungul anilor, a fost privit în fel și chip, atitudinile oscilând între admirație și dispreț. E vorba despre volumul Negotating with the Dead – A Writer on Writing, titlu tradus la noi Negocierea cu moartea: un scriitor despre scriitură (Tritonic, București, 2007). Citeşte tot articolul

Despre Alice B. Sheldon aka James Tiptree Jr., feminism și o nuvelă SF despre sensul existenței umane

"It has been suggested that Tiptree is female, a theory that I find absurd, for there is to me something ineluctably masculine about Tiptree’s writing." — Robert Silverbergscience fiction-ul e un gen dominat de bărbați, asta e, cel puțin la prima vedere, adevărat. Mi-ar fi greu să dau o explicație, dacă aș fi întrebată de ce, dar tind să cred că e o chestiune de context. Politic, social and whatnot - dacă tragem linie, s-ar putea ca bărbații să domine literatura la modul general, cel puțin ca număr, o treabă complet explicabilă dacă ne amintim cam când au început femeile să fie lăsate să scrie, sau să-și permită s-o facă, chiar și sub pseudonim de bărbat (ca surorile Bronte, spre exemplu). Citeşte tot articolul

Thomas Fisher Rare Books Library – casa cărţilor deosebite, pe tărâmuri canadiene

Pentru că ultima vizită într-o bibliotecă a fost atunci când am aruncat o privire spectaculoasei biblioteci private a lui Jay Walker, m-am gândit că n-ar fi rău să continuăm turul tot pe continentul american. De data aceasta însă, mergem să vedem o bibliotecă publică de pe meleaguri canadiene: aparţine Universităţii din Toronto, conţine cea mai mare colecţie de cărţi rare şi manuscrise din Canada şi se numeşte Thomas Fisher Rare Books Library. Citeşte tot articolul


Regrete şi nostalgii (2): cărți pe care le-am citit prea târziu

... şi, pe alocuri, motivele tâmpite pentru care s-a întâmplat asta.Gând la gând cu bucurie: după ce vineri v-am povestit de cărţile pe care le-am citit prea devreme, ni s-a sugerat să mergem mai departe şi să înşirăm cărţile pe care le-am citit prea târziu. Ne gândisem deja la asta, aşa că azi o să vă povestesc despre cărţile alea pe care la o anumită vârstă, le citeau toţi colegii şi prietenii mei, dar pe care eu le-am sărit - pentru că voiam să fiu altfel, pentru că aveam cu totul alte preocupări, sau pur şi simplu pentru că nu mi-au picat în mână la momentul potrivit - şi pe care le-am redescoperit cu câţiva ani mai târziu decât ar fi trebuit. Citeşte tot articolul

The Year of the Flood și tristele femei ale lui Margaret Atwood

S-a discutat peste tot - iar afirmația e susținută chiar de autoare - cum că Margaret Atwood n-ar scrie SF. Că ea scrie ficțiune speculativă. Mă rog. Nu sunt de acord, nici alți autori încadrați în aceeași categorie nu sunt de acord. Dar granițele dintre genurile astea mi se par destul de greu de trasat și, mai important, sunt de părere că discuția asta ar trebui lăsată pe mâna teoreticienilor. Pentru mine, ca cititor, are relevanță zero în ce gen se încadrează scriitura lui Atwood. Case closed.A doua chestie care care se leagă destul de strâns de autoarea canadiană este feminismul. Margaret Atwood este scriitoare feministă. Ei bine, permiteți-mi să nu fiu de acord nici cu asta. Iar The Year of the Flood este un foarte bun punct de pornire în demonstraţia mea. Citeşte tot articolul

Apocalipsa după Margaret Atwood: Oryx şi Crake

Trebuie să spun de la început: mi-e imposibil să vorbesc despre orice carte de-a lui Margaret Atwood fără s-o raportez la întreagul ei Univers, fără să recunosc tipare de personaje care se repetă şi lecţii pe care autoarea americană încearcă, insistent, să ni le predea. Oryx şi Crake e, din punctul ăsta de vedere cel puţin, probabil la fel de reprezentativă pentru stilul ei ca şi Povestirea Cameristei (despre care am vorbit mai demult), ba chiar, deşi nu-i o construcţie la fel de solidă din punct de vedere literar, mai reprezentativă pentru filosofia ei. Citeşte tot articolul

30 de scriitori celebri vorbind despre Dumnezeu (montaj video)

Criticii religioși descriu intelectualii ca oameni predispuşi la instabilitate mentală, marşând pe ideea că ar exista o legătură strânsă, în cazul lor, între geniu şi nebunie; aceştia s-ar deosebi de oamenii obişnuiţi prin ateismul lor asumat şi prin indecenţă, având în vedere obiceiurile lor sexuale, promiscuitatea sau celibatul. (sursa) Citeşte tot articolul