Pentru că ultima vizită într-o bibliotecă a fost atunci când am aruncat o privire spectaculoasei biblioteci private a lui Jay Walker, m-am gândit că n-ar fi rău să continuăm turul tot pe continentul american. De data aceasta însă, mergem să vedem o bibliotecă publică de pe meleaguri canadiene: aparţine Universităţii din Toronto, conţine cea mai mare colecţie de cărţi rare şi manuscrise din Canada şi se numeşte Thomas Fisher Rare Books Library.

Biblioteca construită în 1973 a fost denumită în onoarea lui Thomas Fisher, un comerciant sosit din Yorkshire, care în 1821 se stabileşte în zona în care râul Humber străbate oraşul şi care a avut un rol activ în viaţa publică a comunităţii. Biblioteca ocupă turnul de sud dintr-un complex în care se mai află Facultatea de Informatică şi o bibliotecă de cercetare în domeniul ştiinţelor umanistice şi sociale şi cu siguranţă oferă o imagine impresionantă cu cele şase etaje dispuse de jur împrejurul unei arii expoziţionale.

sursa

sursa

sursa

În privinţa scrierilor pe care le găsim la Thomas Fisher Rare Books Library, colecţia e extrem de interesantă şi bogată, având în jur de 700 000 de volume. Cronologic vorbind, cele mai vechi sunt tăbliţele babiloniene cu scriere cuneiformă datând din anul 1789 î.Hr, iar cele mai recente sunt schiţele şi romanele unor scriitori canadieni contemporani, precum Margaret Atwood. Din fericire, cei care conduc biblioteca consideră că toate cărţile trebuie văzute, citite şi răsfoite şi nu doar admirate într-o vitrină, aşa că putem experimenta senzaţia minunată de a ţine în braţe vreun manuscris vechi de sute de ani.

sursa

Poate una dintre cele mai valoroase colecţii este cea donată în 1973 de Sidney Fisher, unul dintre strănepoţii celui care dă numele bibliotecii. Ea cuprinde printre altele primele patru folio cu operele lui Shakespeare publicate în 1623, 1632, 1664 şi 1685, ediţii timpurii ale cărţilor lui Chaucer, Gower sau Jonson, lucrări de heraldică dintre care se distinge ediţia din 1619 a cărţii lui Ralph Brooke A Catalogue and Succession of the Kings, precum şi o impresionantă serie de gravuri faimoase realizate de Wenceslau Hollar. De altfel, biblioteca are privilegiul de a fi al treilea spaţiu ca număr de gravuri, după Castelul Windsor şi Galeria Naţională de Printuri şi Desene aflată în Praga natală a artistului din secolul XVII.

sursa

sursa

sursa

O altă colecţie interesantă e cea a dedicată lui Charles Darwin. Încă din 1968, Universitatea din Toronto a început să achiziţioneze materiale de la bibliograful lui Darwin, Robert Broke Freeman. În anii care au trecut, colecţia s-a îmbogăţit considerabil şi cuprinde acum toate lucrările lui Charles Darwin apărute nu doar în limba engleză, ci şi în celelalte limbi în care au fost traduse, împreună cu un număr mare de lucrări avînd ca subiect teorii ale evoluţiei aparţinând predecesorilor şi contemporanilor celebrului naturalist, creându-se astfel tabloul complet al ştiinţelor naturii, aşa cum era văzut în acele timpuri. Colecţia este completată de o serie mare de cărţi direct influenţate de scrierile lui Darwin.

sursa

Nu e de trecut cu vederea nici colecţia de incunabule ce cuprinde aproximativ 200 de volume tipărite înainte de anul 1501 în latină, greacă sau ebraică în ţări ca Franţa, Germania, Portugalia, Italia sau Olanda.

Şi pentru că tot am amintit de Olanda, trebuie spus că biblioteca posedă două exemplare minunate de hărţi maritime din epoca de aur a cartografiei olandeze: un atlas de la 1666 al lui Hendrik Doncker şi o hartă maritimă realizată de Jacobus Robjin în 1686.

sursa

Alice în Ţara Minunilor e şi ea prezentă în biblioteca Fisher şi nu oricum, ci în ediţii apărute din 1865 până la sfârşitul anilor ’90 precum şi în nenumărate ilustraţii realizate de-a lungul timpului. Asta se datorează faptului că în 1997, Joseph Brabant, un colecţionar cu o adevărată pasiune (sau poate obsesie?) pentru Lewis Carroll a donat colecţia sa privată din care fac parte ediţii princeps ale cărţilor scriitorului englez, traduceri ale lor în peste 30 de limbi, materiale biografice, diverse obiecte, toate strânse pe parcursul a 40 de ani.

sursa

Nici teatrul nu este lăsat deoparte, în Biblioteca Fisher se găsesc mai mult de şase mii de litografii şi gravuri ilustrând personaje şi decoruri din piese de teatru din secolul XIX, dar şi o colecţie cu lucrările lui Ronald Brayden, figură importantă în lumea teatrului atât în Canada, cât şi în Marea Britanie.

sursa

Era de aşteptat ca una dintre cele mai preţuite şi căutate colecţii să fie cea a scrierilor lui Margaret Atwood, cunoscuta şi apreciata scriitoare canadiană; întreaga ei producţie literară este reprezentată: schiţe ale povestirilor, poezii, romane, precum şi o serie de povestioare ilustrate scrise în copilărie, pe care Atwood le-a donat bibliotecii în 2008.

sursa

Biblioteca organizează diverse evenimente culturale  şi expoziţii. Prima expoziţie a anului, numită From No Where: utopian and dystopian visions of our past, present and future se va deschide pe 28 ianuarie şi va dura până în luna aprilie. Despre ea aflăm:

Since the earliest known works of literature three-thousand years ago, the vision for a better society, an ideal society, has driven and inspired cultures to improve their social conditions (…) This exhibition will showcase a selection of these utopian and dystopian visions ranging from Plato’s Republic and Augustine’s City of God to Francis Bacon’s New Atlantis and Jonathan Swift’s Robinson Crusoe to H. G. Wells War of the Worlds and Margaret Atwood’s A Handmaid’s Tale.

Până vom avea ocazia să ajungem în Toronto, există posibilitatea de a ne delecta cu minunăţiile acestei interesante biblioteci într-o vizită virtuală pe site-ul său sau aici.

Irina Dumitru

Este de profesie jurist și locuiește în Târgoviște. I-ar fi plăcut să fie ilustrator, arhitect sau creator de bijuterii. Îi place să citească, în special literatură fantastică, mănâncă filme pe pâine, călătorește, e pasionată de artă, design interior și adoră tot ce ține de stilul vintage: haine, accesorii, obiecte de decor, atmosferă. A început prin a ne posta chestii frumoase pe wall-ul de Facebook, a continuat prin a scrie articole despre tot felul de descoperiri simpatice.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *