Am vrut să știu, din curiozitate, ce scriitori s-au născut în martie și, la o simplă căutare pe net, am găsit destui. Am ales însă doar patru, după preferințele mele. Culmea, toți sunt americani!:)
Oana Borviz
“Maman”, a lui Louise Bourgeois, pentru toate mamele
Majoritatea artiștilor mărturisesc, la un moment dat, că au fost influențați, la rândul lor, de alți artiști. Louise Bourgeois, artista franco-americană care a murit în 2010, în vârstă de 98 de ani, a spus aproape întotdeauna că singurii oameni care i-au influențat arta au fost cei din viața ei: o mamă iubitoare pe care a pierdut-o devreme, un tată tiranic, amante de-ale tatălui și alții. Toate lucrările lui Bourgeois – sculpturi, instalații, picturi, cărți de artist - povestesc despre copilăria ei populată de bine și rău, de bucurii mari și frici fără margini, o copilărie care pentru ea “nu și-a pierdut niciodată misterul și nici drama”. Așa e “Maman”, un păianjen imens (9 m înălțime) din bronz, oțel și marmură, portret al mamei sale, pe care artista l-a creat în 1999 special pentru deschiderea, din 2000, a Tate Modern din Londra, muzeu care îl deține și care îl numește acum, de Ziua Internațională a Femeii, lucrarea săptămânii. Citeşte tot articolul
Filme care-ți fac poftă să citești
Lista Alinei cu cele cinci cărți de citit la început de primăvară mi-a făcut poftă și mie să reiau unele lecturi dar și să revăd filme care, prin atmosfera creată de cărți și personaje, îți fac poftă de citit. Am găsit câteva astfel de secvențe și deja știu ce am de răsfoit în următoarele două săptămâni:).
Veronica Niculescu: “Eu cred în individ şi în individual – şi nu doar în privinţa literaturii”.
M-am gândit că cel mai potrivit mărțișor pe care l-aș putea oferi cititoarelor în acest început de primăvară ar fi un text cu și despre femei. Așa încât am provocat-o la o discuție pe scriitoarea și traducătoarea Veronica Niculescu, autoarea unor volume de proză precum “Adeb”, “Orchestra portocalie”, “Basmul Prinţesei Repede-Repede” (împreună cu poetul Emil Brumaru), “Roşu, roşu, catifea”, dar și a unor traduceri din Vladimir Nabokov (“Ochiul”, “Disperare”, “Originalul Laurei” etc.) și din Samuel Beckett (proza scurtă și romanele "Murphy", "Watt" şi "Vis cu femei frumoase şi nu prea"). Aceasta ne-a vorbit deschis despre ce înseamnă pentru ea categoriile literare, despre personaje feminine și scriitoare preferate, dar și despre pasageri fantomatici și poienițe însorite :). Citeşte tot articolul
Jane Austen: o femeie atrăgătoare sau o urâțenie cu nasul lung?
În timp ce scriam articolul despre fanii lui Jane Austen, încercam să-mi fac cât de cât o imagine cu scriitoarea britanică, fizic vorbind. Și nu prea mi-a ieșit, cum nu mi-a ieșit nici în alte dăți când legam ceva din Emma Woodhouse cea “inteligentă, frumoasă și bogată” cu ceva din Elizabeth Bennet cea “plină de viață, jucăușă”; ceva din chipurile actrițelor care au interpretat personajele ei feminine (Gwyneth Paltrow, Keira Knightley etc.) cu ceva din portretele cu Jane Austen din care doar două însă au fost autentificate, și anume cele realizate de sora ei Cassandra. Citeşte tot articolul
Omul din spatele Anticariatului de noapte: George Chiriac, un tânăr care citește în draci și scrie pe rupte
Cei care au cont pe facebook e imposibil să nu fi dat like, măcar o dată, la imaginile cu cărți și oameni citind pe care Anticariatul de noapte le postează aproape zilnic și, în timp ce făceau asta, să nu se fi întrebat cine e omul din spatele lui. Citeşte tot articolul
Charles Saatchi: mărturii ale unui artoholic
Înainte de a citi cartea "My Name is Charles Saatchi and I am an Artoholic”, aveam o imagine cât se poate de clasică despre Charles Saatchi: un om care a făcut avere din publicitate (este fondatorul Saatchi & Saatchi, cea mai mare agenție de publicitate din lume din anii ’80), care colecționează în draci artă contemporană (e cel mai cunoscut dealer de artă din lume), care se căsătorește cu femei frumoase și conduce mașini ultimul răgnet. Citeşte tot articolul
Cu toată dragostea, pentru Jane Austen
Nu am fost niciodată fan vreo formație, vreun artist sau scriitor. Nu am putut să-mi focalizez entuziasmul și venerația asupra unei personalități, deși îmi plac multe. I-am invidiat, în schimb, pe toții aceia care știu despre preferații lor mai multe, poate, decât știu despre ei înșiși. Așa cum sunt așa zișii “Janeites” – după cum sunt numiți fanii scriitoarei Jane Austen, printr-un termen inventat în 1894 de către George Saintsbury în prefața la o nouă ediție a cărții “Pride and Prejudice”.
Dan Ungureanu (artist): “Ilustrația este mai mult decât o imagine. Trebuie să povestească, să deschidă viziuni dar și să călăuzească cititorul.”
Îl știu pe Dan Ungureanu de pe la jumătatea anilor ’90, când am fost colegi la Liceul de Artă “Dinu Lipatti”, din Pitești. Își dorea pe-atunci să devină un pictor la fel de cunoscut ca aceia ale căror lucrări le admira în albumele pe care le răsfoia mai mult decât oricare din colegii lui. A înțeles mai târziu că “pictor” este un cuvânt destul de perimat pentru un artist care, mai ales astăzi, se poate exprima în nenumărate medii artistice. Și iată-l acum un grafician care face cu pasiune ilustrație de carte și care nu se simte, din acest motiv, mai puțin pictor. Ce înseamnă ilustrația de carte pentru el? Care sunt cărțile la care a lucrat până acum și care sunt cele pe care visează să le ilustreze în viitor? Ce bucurii îi aduce ilustrația de carte, pe lângă aceea de a ajuta textele să vorbească mai lesne prin desenele lui? Aflăm chiar de la el. Citeşte tot articolul
Murakami despre Murakami/Felii de autobiografie în cărțile lui
Îmi plac cărțile lui Haruki Murakami nu doar pentru mult apreciatul mixt de realism cu fantezie – despre care chiar și autorul vorbește, în “1Q84”, prin vocea unui personaj ce descrie un manuscris: “Povestea în sine este fantezie însă detaliile descriptive sunt incredibil de reale” - ci și pentru modul simplu și direct în care povestește despre lucruri firești și tabuuri și, nu în ultimul rând, despre sine. Citeşte tot articolul
Biblioteca-om și cărțile din ceramică – interviu cu artista Aniela Ovadiuc
Pentru lucrarea de master de acum câțiva ani ar fi vrut să facă un proiect cu trimitere la ideea de scriere. Așa a ajuns să facă cărți-obiect iar de aici nu a mai fost decât un pas până la biblioteca-om, o lucrare din ceramică de dimensiuni mari, plină cu cărți create tot din ceramică. Simbol al înmagazinării informației și, de ce nu, al esenței umane, biblioteca a devenit un reper important în arta ei de până acum și totodată una din temele ei preferate pentru că de atunci au mai urmat multe alte proiecte artistice bazate pe această idee. Povestea bibliotecii și a altor proiecte ne-o spune chiar creatoarea lor, Aniela Ovadiuc, artist ceramist absolvent al Universităţii Naţionale de Artă Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative şi Design, și membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Citeşte tot articolul
Agatha Christie, o biografie
Citisem câteva romane polițiste de-ale Agathei Christie, însă abia după ce am descoperit cartea O autobiografie a început să-mi placă mai mult această scriitoare. O carte-autoportret în care Agatha Christie a schițat câte ceva despre sine – pentru, că așa cum spune chiar ea, “Omul întreg nu-l ştim niciodată, deşi uneori, în scăpărări rapide, cunoaştem omul adevărat” - și în care descoperi o femeie obișnuită care nu s-a luat la întrecere cu viața, care a scris cu pasiune, a iubit, a călătorit, a gătit etc. Citeşte tot articolul
Biblia, bestseller la norvegieni
Am auzit prima oară despre Dumnezeu și despre oameni din alte timpuri de la bunica care îmi povestea, în timp ce învârtea coca de cozonac sau scotea pâinea din cuptor, despre Iosif și Maria, despre orbul care a văzut și schilodul care a mers. În acele momente gândeam că doar cei care cred în Dumnezeu au Biblia în casă așa că, vă dați seama ce dezamăgitor a fost pentru mine mai târziu, când am crescut și am aflat că mulți țin Biblia în bibliotecă doar pentru valențele ei literare. Citeşte tot articolul
Grimm, după 200 de ani
Poveștile fraților Grimm sunt atât de bine scrise încât nu cred că-și poate imagina cineva că ar fi putut fi puse pe hârtie de alți povestitori. Ei bine, Philip Pullman, un autor britanic de cărți pentru copii, cunoscut mai ales pentru cartea “The Golden Compass”, a rescris 50 din poveștile pe care folcloriștii și filologii Jacob și Wilhelm Grimm le-au cules la rândul lor din folclorul european al secolului XIX. Citeşte tot articolul
Anselm Kiefer, o istorie
Am văzut prima oară o lucrare de-a germanului Anselm Kiefer în urmă cu câțiva ani, la Ludwig Museum din Budapesta. Era o pictură în tonuri pământii care nu a trezit nici o emoție în mine. Abia mai târziu, când am descoperit, de data asta doar în paginile unui album, imaginea cărții lui înnaripate, a început să-mi placă Kiefer. Citeşte tot articolul
