(c)Arte

Robert Montgomery: poetul vandal al oraşului

Robert este un artist scoţian, dar este şi poet, pentru că cele câteva rânduri scrise de el cu alb pe board-uri negre vor să trezească ceva în sufletul oraşului. "Poemele" sale se întâmplă pe panourile publicitare, pe care le acoperă în întregime, pe clădiri, în stradă... de multe ori ilegal. Intervenţiilor sale le putem spune, aşa cum le spune şi el, concrete poetry. Citeşte tot articolul

Un labirint din cărţi inspirat de amprentele lui Borges tocmai a fost construit la Londra!

Pe lângă jocuri olimpice, la Londra se mai întâmplă ceva: un joc fantastic, care tocmai s-a încheiat şi care în acelaşi timp continuă - nu poţi vorbi în alţi termeni despre un labirint din cărţi. Proiectul se numeşte aMAZEme, a fost iniţiat de doi brazilieni, Marcos Saboya şi Gualter Pupo, iar labirintul construit din 250.000 de cărţi preia forma amprentelor digitale ale lui Borges. Pe cât de ireal, pe atât de concret! Pentru că, aşa cum Borges spunea, paradisul trebuie să arate ca o bibliotecă :) Citeşte tot articolul

Book Cover Tee – tricouri cu cărți în lumea lui Noe

Noe e Noemi Revnic, ale cărei plăceri, gusturi, păreri și farmece le citim zi de zi pe blogul ei cu aer chic. Pe Noemi o găsiți implicată în tot felul de proiecte interesante, se mișcă cu o naturalețe extraordinară în zona de fashion, design, PR, cultură, marketing. Cunoaște pe toată lumea și are idei care mai de care la inedite. Una dintre ele, care nouă ne-a fost simpatică de prima dată, este Book Cover Tee, o serie de tricouri cu coperte reinventate de cărți. Ne știți, ne place la nebunie orice ține de fashion bookaholic, de stil, design legat de cărți și chiar credem că un iubitor de literatură trăiește așa cum citește. Citeşte tot articolul

Lămpi bookaholice cu poveste: made in Ro & made in Holland

Acum ceva timp am descoperit o lampă făcută dintr-un dicţionar Webster şi am aflat că a fost creată de o arhitectă de la noi, Elena Toader, ale cărei jocuri ingenioase într-ale corpurilor de iluminat le puteţi vedea în magazinul YaU. Pentru că Elena transformă de ceva vreme tot felul de obiecte şi materiale în lămpi, de la căni, la borcane şi saxofoane vechi, am întrebat-o de unde până unde a răsărit lampa Cultura. Citeşte tot articolul

Street art: literatura în 21 de stenciluri şi graffiti

Străzile spun lucruri, pereţii nu mai au urechi ca în proverb, ci guri cu care vorbesc despre politică, muzică, oameni, situaţii, societate, mai puţin şi despre cărţi sau mesajul lor. Cu ceva trudă, am adunat o serie de stenciluri, paste ups ori graffiti care se referă mai mult sau mai puţin la cărţi, autori şi literatură în general. Dacă acum mai mult timp v-am arătat stenciluri și grafitti-uri românești, acum continuăm și cu cele străine. Citeşte tot articolul

Argine – povestea zânei cu pisică

În copilărie visăm cu ochii deschişi la aventurile fantastice din basme, ne jucăm imaginându-ne că suntem graţioase Ilene Cosânzene sau viteji Feţi Frumoşi şi credem că lumea magică descoperită în paginile roase ale poveştilor nemuritoare poate exista cu adevărat. Am găsit astăzi un scurt film de animaţie care aminteşte de sufletul candid de copil. Citeşte tot articolul

A face artă din cărţi

Când eram mici, ni se atrăgea mereu atenţia să nu îndoim paginile cărţilor, să nu le mâzgălim, să nu scriem nimic pe ele. Există însă o adevărată artă din transformarea şi sculptarea cărţilor, practicată de artişti care nu au ţinut cont de avertismentul „nu îndoi paginile”. Nu doar că le-au îndoit, ci le-au dat forme atât de originale, încât au înzestrat cărţile respective cu noi valenţe artistice. Este vorba, bineînţeles, de cărţi vechi, din anticariate, cărora nu le mai acorda nimeni nicio atenţie şi ar fi ajuns, altfel, la reciclare. Citeşte tot articolul

Interviu cu Mădălina Andronic despre Zâna Zorilor şi alte poveşti frumos ilustrate

Mădălina Andronic ilustrează poveşti sau face din ilustraţii poveşti de sine stătătoare. Am cunoscut-o pe Mădălina de jumătate de an, iar de atunci încoace de câte ori văd o nouă ilustraţie sau un nou proiect semnat de ea mă minunez de fiecare dată. De la felicitări ilustrate, la ilustraţii care abia aşteaptă să vină înrămate la tine acasă, de la cărţi extraordinar desenate la bijuterii fantastice... tot ce-i iese din mâini ne spune că avem de-a face cu un ilustrator şi un artist de care vom auzi constant :) Citeşte tot articolul

Copacul cu cărți din Berlin

Biciclind prin Berlin prin Prentzlauer Berg, mi-a sărit în față un copac cu cărți. Așezat în mijlocul drumului, copacul  (mai precis niște bușteni puși sub forma unui copac) avea rafturi de cărți, compartimente specale, protejate de vânt și ploaie, unde puteai face un frumos schimb de cărți. Mai precis, oamenii veneau, lăsau o carte și luau alta. Căt timp i-am dat tărcoale să-i fac poze și să mă uit la fiecare centimetru de scoarță literară de copac, doi domni deja lăsaseră câte o carte și plecaseră cu alta. Citeşte tot articolul

La graniţa dintre literatură şi teoria artei – Giorgio Vasari şi Daniel Arasse

Alăturarea lui Giorgio Vasari şi Daniel Arasse ar putea părea, la o primă vedere, stranie, dacă luăm în considerare distanţa în timp care îi separă pe cei doi, Giorgio Vasari plasîndu-se la începuturile constituirii teoriei şi istoriei artei, pe care Arasse le va duce, patru secole mai apoi, la un nivel în care sînt depăşite obişnuinţele de interpretare şi acele analize care par atît de cuprinzătoare încît nu mai permit conturarea unei alte direcţii. Citeşte tot articolul

O fi teatru, o fi biserică, o fi cabină telefonică? Nu, e bibliotecă

Biblioteci în cele mai surprinzătoare şi inedite amplasamente În România, suntem obişnuiţi ca biblioteca să reprezinte un spaţiu bine determinat, într-o clădire clasică, banală, uneori chiar la parterul unui bloc. Ei bine, în alte ţări, bibliotecile le poţi găsi în cele mai originale locuri, acolo unde poate nu te-ai fi gândit niciodată că e potrivită o bibliotecă, dar care tocmai prin amplasamentul ei încurajează lectura. Citeşte tot articolul

Ce poveşti ne spun copertele – „Capesius, farmacistul de la Auschwitz”

Capesius, farmacistul de la Auschwitz este o carte dură şi impresionantă, despre povestea unui doctor din Sibiu, care ajunge farmacist-şef la Auschwitz. O poveste cutremurătoare, ce conţine mărturii atît ale victimelor, cît şi ale călăilor. Varianta românească a cărţii, apărută la Polirom, în 2008, în traducerea lui Cosmin Dragoste, adaugă un plus de dramatism poveştii prin însăşi coperta cărţii, aleasă cum nu se poate mai bine: un grup compact de oameni, uniţi de o tragedie, lucru vizibil prin postură şi prin expresia feţei. Căutînd mai multe despre această imagine, am aflat că este o copie după un tablou al lui Evelyn Williams, intitulat Waiting for the day (Aşteptând zorii, 1979). Citeşte tot articolul

Rezumate româneşti semnate Cutărică

Când spui rezumate româneşti te poţi gândi la site-urile pestriţe de rezumate şi referate :) Cel puţin noi la asta ne-am gândit până când am descoperit ilustraţiile minimaliste pentru romanele şi poveştile româneşti semnate de Cutărică (Vlad Mihai). Da, ni se par geniale! Şi da, ne permitem să visăm la o colecţie specială cu astfel de coperte: ba chiar am garanta că tinerii din ziua de azi ar pune mâna pe ele mai cu tragere de inimă. Şi că le-ar intui şi ironia minimalistă, super grafică! Citeşte tot articolul

Weapons of Mass Instruction: tancul bibliotecă by Raul Lemesoff

Raul Lemesoff a făcut dintr-un tanc o bibiotecă mobilă. De fapt, bibliotecă e mult spus, pentru că orice carte vrei de pe rafturile tancului îţi este dată gratis, numai să vrei una. Raul face cu tancul său un tur la păcii, transformând weapons of mass destruction (tancul vine din timpul dictaturii argentiniene) în weapons of mass instruction, iar continuarea mesajului ar fi: Peace through Literature. Citeşte tot articolul

Wonderlandul reconstruit de fotografa Kirsty Mitchell

Povestea lui Kirsty ca fotograf nu este una tocmai fericită, doar că există un happy end, cum este şi acest Wonderland. A devenit aproape obsedată de fotografie când mama ei a murit, în 2008, şi toate proiectele ei de atunci încoace au încercat să creeze nu numai o evadere, dar şi să recreeze o atmosferă ireală, magică, de poveste pe care o asociază copilăriei şi poveştilor pe care i le spunea mama ei. Multe dintre modelele şi scenariile ei reîntrupează personaje din basmele cu care copiii merg la culcare, iar în jurnalul online indică uneori şi cartea sau poveştile din care au fost inspirate: cum ar fi Moonlight & Fairyland, Fairy Tales by Laurence Housman, pentru King Gammelyn (şi el personaj din Wonderland). Citeşte tot articolul