Interviuri

„Cunosc o singură rețea de socializare: literatura.” Interviu cu Marin MĂLAICU-HONDRARI

Am stat de vorbă cu Marin Mălaicu-Hondrari despre ultimul său roman, Lunetistul, apărut în 2013 la Editura Polirom, votat de redacţia Bookaholic „Cea mai bună carte românească din 2013”. Am discutat despre condiţia actuală de scriitor, despre influenţe literare, despre intuiţie, stil, dar şi despre depăşirea unor inhibiţii în abordarea perspectivei narative. Deşi a experimentat şi domeniul cinematografiei, scriind, alături de Tudor Giurgiu, scenariul după romanul Apropierea, Marin Mălaicu-Hondrari rămâne fidel literaturii, lucrând la un nou roman. Citeşte tot articolul

„Am scrisul în sânge”. Interviu cu Zeruya SHALEV

Alături de Amos Oz, Zeruya Shalev este printre cei mai cunoscuţi scriitori israelieni contemporani, cărţile sale, precum Viaţa amoroasă, Soţ şi soţie, Thera sau Fărâme de viaţă, sunt bestselleruri în toată lumea. Am cunoscut-o pe Zeruya Shalev în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură Bucureşti, în 2013, şi am discutat cu ea despre ce anume o influenţează în scrisul său, cum priveşte viaţa în Ierusalim şi ce a determinat-o să abordeze, în cea mai recentă carte a sa tradusă în română, Fărâme de viaţă, tema relaţiei dintre părinţi şi copii. For English version, click here.  Citeşte tot articolul

Anchetă: Trei poeți contemporani despre poetul național – Ioana Nicolaie, Florin Iaru și Dumitru Crudu

Acum două zile, aniversându-l pe Mihai Eminescu cum știm noi mai bine, vă povesteam că i-am luat la întrebări pe ai noștri poeți contemporani, invitându-i să ne răspundă la întrebările ”Cum vă raportați la Mihai Eminescu ca poet/-ă și ca cititor/-oare? Ce (mai) înseamnă Eminescu acum?”. Atunci ne-au scris Radu Vancu, Elena Vlădăreanu, Vlad L. Tăușance, Iulian Tănase și Răzvan Țupa. Astăzi citim cea de-a doua parte a anchetei, în care Ioana Nicolaie, Florin Iaru și Dumitru Crudu ne-au povestit  despre ce mai înseamnă Eminescu în zilele noastre, fiecare într-un stil caracteristic și absolut savuros. Lectură plăcută!  Citeşte tot articolul

Anchetă: Cinci poeți contemporani despre poetul național – Radu Vancu, Elena Vlădăreanu, Vlad L. Tăușance, Iulian Tănase și Răzvan Țupa

Astăzi, 15 ianuarie, se împlinesc 164 de ani de la nașterea poetului nostru național, orice ar însemna sintagma asta pentru fiecare dintre noi.Se vorbește acum foarte mult despre Mihai Eminescu, se ridică ode, se fac mărturisiri, se recită poezii sau se aduc critici. Așa că am profitat de ocazia aniversară și am invitat cinci poeți români contemporani să ne spună ce mai înseamnă Eminescu astăzi și ce experiențe personale au avut cu poezia lui. Am primit răspunsuri foarte diferite între ele, dar toate extrem de frumoase și de interesante. Citeşte tot articolul

„Nu sunt genul care să-i pună în cărţi pe oamenii din viaţa lui”. Interviu cu Corina SABĂU

Cu Corina Sabău am avut plăcerea să mă întâlnesc în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură 2013, când a fost invitată în cea de-a doua seară, alături de Marin Mălaicu-Hondrari şi Srđan Srdić (din Serbia). Am continuat, în acest interviu, dialogul pe care l-am iniţiat cu Corina atunci, şi am vorbit mai detaliat despre cele două romane ale ei (Blocul 29, apartamentul 1 şi Dragostea, chiar ea, ambele apărute la Polirom), despre tipul de scriitură pe care ea îl dezvoltă, despre echilibrul dintre realitate şi ficţiune, despre Revoluţie şi condiţia scriitorului în România actuală. Citeşte tot articolul

Ioana Nicolaie: „Am încercat să-mi scurtcircuitez memoria” (interviu)

Ioana Nicolaie a revenit la poezie cu o carte-poem crescută din  înterogații cruciale, marcată clar de momentele de cumpănă prin care a trecut în ultimii an. Autoimun (Editura Cartea Românească, 2013) e un  volum concentrat, intens, o carte a unei interiorități în criză, care se cercetează și cerceteză lumea din jur cu o privire pentru care prea puține răspunsuri rămîn valabile. Nu e poezie-experiment, e poezia unei condiții liminale, ca expresie și ca intonație. Despre întoarcerea la poezie, traseul prin mai multe genuri și experiențele care i-au modelat literatura, Ioana Nicolaie a răspuns pe larg în interviul pe care vă invit să-l citiți mai jos. Citeşte tot articolul

Bogdan Coșa (interviu) – Defragmentarea vieții reale și rearanjarea ei în viața personajului, asta e miza prozei mele

Cu Bogdan Coșa am stat de vorbă și după publicarea cărții de debut, “Poker”, și după apariția celei de-a doua, un volum de poezii intitulat “O formă de adăpost primară”. Pentru că am citit de curând ultima lui carte, “Poker. Black Glass”, a doua din trilogia Poker, l-am luat la întrebări și despre aceasta din urmă. M-a interesat ce anume l-a făcut pe Bogdan să ducă mai departe povestea lui Tudor Klein, un tănăr care joacă poker la limita legalității, cum este să împrumuți personajului – care în această carte este pe punctul de a-și pierde mințile - o experiență deloc comodă pe care ai trăit-o chiar tu, în ce fel ajută scrisul să-ți rezolvi probleme din viața reală, ce înseamnă să ai succes la 25 de ani, ce frustrări ai ca tânăr scriitor. Răspunsurile lui te pun pe gânduri, ca și cartea despre care aminteam. Citeşte tot articolul

Despre Zâmburi cu Adriana și Ștefan Liuțe

Adriana și Ștefan Liuțe sunt specialiști în branding. Împreună au agenția Storience și, de curând, au lansat un proiect inedit și foarte simpatic: Zâmburi. Sunt 40 povești, pe care le găsiți, alături de o ilustrație faină, sub formă de felicitare/cartolină. Sunt mici povești menită să-ți aducă zâmbetul pe buze, de citit între două întâlniri, în metrou sau seara înainte de culcare. I-am întrebat mai multe pe Adriana și pe Ștefan despre cum s-au născut Zâmburii, care e rolul lor, despre legătura dintre branding și literatură sau despre planurile de viitor. Citeşte tot articolul

Ana Maria Sandu: La ce ne ajută dacă ne luăm prea în serios? (interviu)

O carte confesivă, nervoasă, caldă, agresivă, după cum se schimbă tempoul. Vorbesc despre Aleargă, cea mai recentă carte a Anei Maria Sandu, (Editura Polirom), un volum subţire, care taie convenţiile genurilor. În Aleargă, Ana Maria Sandu  propune un fel de (auto)investigaţie de stare: cum e viaţa ta, la 30 şi, în ţara asta, cu nişte valori pe care nu mai eşti atît de sigur, cu nişte angoase, cu amintiri şi nostalgii tot mai palide şi cu planuri în care parcă n-ai mai crede. Printr-o potrivire sincron, în acelaşi timp a apărut şi reeditarea volumului ei de debut, Din amintirile unui chelbasan, la Editura ART, o ediţie mult mai interesantă grafic decît prima. Ce e cu cărţile astea şi ce s-a tăiat la masa de montaj, citiţi în interviul de mai jos. Citeşte tot articolul

Vlad Tăușance (interviu) – Deadline-ul anulează timpul profan, ține moartea departe

Cartea lui Vlad Tăușance, Saga, te năucește. Pe mine m-a năucit și m-a făcut să-mi pun tot felul de întrebări despre viața și alegerile mele, despre visele de la 16 ani băgate sub preș și despre transformările pe care le aduce subtil și pervers timpul. E o carte mișto, foarte mișto, care în ciuda descrierii de poezie despre corporatiști, e de fapt despre oameni, emoții, timp, frici, grabă, pierderi, uitare și despre aglomerările din viețile noastre. Pentru că între atâtea deadline-uri (de freelancer, nu de corporatist, dar nu vă imaginați prea mult roz nici aici) nu am găsit timpul să scriu despre ea, deși am citit-o de patru ori, l-am întrebat mai întâi pe Vlad care-i povestea cu Saga, cu oamenii din ea și cu universul despre care vorbește. Mai spun doar că versurile sunt însoțite de ilustrațiile lui Paul Hitter, nervoase, sugestive și puternice. Citeşte tot articolul

Kei MILLER (interviu): „Cel mai rău lucru pe care-l poţi face ca scriitor e să ajungi să te plagiezi pe tine însuţi”

Născut în Jamaica, Kei Miller predă acum scriere creativă la Universitatea din Glasgow. În 2006, a publicat prima sa carte de poezie, Kingdom of Empty Bellies (Heaventree Press), apoi un volum de povestiri, The Fear of Stones. A fost, de asemenea, coordonatorul antologiei New Caribbean Poetry (Carcanet Press, 2007). În Bucureşti, invitat la Festivalul Internaţional de Literatură [aici, relatarea celei de-a treia zile], ediţia a şasea (4-6 decembrie 2013), am stat de vorbă cu el despre activitatea sa ca scriitor şi professor, despre versul scris vs. versul recitat, dar şi despre cum consideră că ar trebui Jamaica să se reflecte în literatură. Citeşte tot articolul

Anchetă: Scriitorii din ”Best of: Proza scurtă a anilor 2000” despre provocările genului

Vă povesteam, nu demult, cât de tare ne place nouă proza scurtă și cum credem că a fost cam nedreptățită până acum, pusă într-un con de umbră și uitată acolo. La Gaudeamus, a fost lansată o antologie dedicată prozei scurte românești a anilor 2000, o apariție în premieră editorială la noi: Best of: Proza scurtă a anilor 2000 (Editura Polirom, 2013, editor: Marius Chivu). Am salutat și felicitat inițiativa inedită și, cum altfel, ne-am pus pe citit - chiar vă așteaptă multe surprize literare în această carte.  Citeşte tot articolul

M.L. STEDMAN: „Nu fac parte dintre acei oameni despre care citeşti că au început să scrie de la vârsta de doi ani”.

Născută în Australia, Margot L. Stedman locuieşte acum în Londra. A debutat cu romanul Lumina dintre oceane (apărut la noi la Editura Polirom, traducere de Anca‑Gabriela Sîrbu, 2013), care a devenit rapid bestseller, fiind tradus în peste treizeci de limbi. Am stat de vorbă cu ea despre multiculturalism, despre ce înseamnă să fii „scriitor full time” şi cum a ajuns ea, ca avocat, să scrie ficţiune. Citeşte tot articolul

Andreea RĂSUCEANU: “Cum arată celălalt Bucureşti al lui Mircea Eliade?”

Dacă la prima sa carte, Cele două Mântulese (Editura  Vremea, 2009), Andreea Răsuceanu pornea de la semnificaţia Mântulesei în opera lui Eliade şi ajungea la o analiză a istoriei ctitoriilor şi a mahalalei din secolul al XIX-lea, mergând într-o dublă direcţie – documentară şi bazată pe ficţionalul din prozele eliadeşti –, în cea de-a doua sa carte, Bucureştiul lui Mircea Eliade (Humanitas, 2013), autoarea îşi extinde studiul mai ales asupra romanelor realist-psihologice ale lui Eliade, introducând noţiuni destul de puţin dezvoltate la  noi şi care ţin de domeniul geocriticii. Am stat de vorbă cu Andreea despre această nouă abordare, despre Bucureştiul mitic vs. Bucureştiul mundan, despre locurile ei speciale din oraş, dar şi despre ce înseamnă „adevărata istorie” şi „geografia reală”. Citeşte tot articolul

Andreï Makine (interviu) – „Ecaterina cea Mare e o femeie unică, rară, care a încercat totul”

Cunoscutul scriitor francez Andreï Makine, laureat al Premiului Goncourt (1995), a fost la Bucureşti între 22-24 octombrie, la Târgul de Carte Gaudeamus, cu ocazia publicării în limba română a ultimului său roman, Une femme aimée (Seuil, 2013)/ O femeie iubită (Polirom, 2013), o carte despre Ecaterina a II-a a Rusiei. Am avut prilejul de a sta de vorbă despre viaţă, cărţi, istorie cu un scriitor de mare forţă. O prezenţă impresionantă. Citeşte tot articolul