Literatură străină

Descoperiți literatura străină!

Sunt atâtea cărți de literatură străină care merită descoperite! Din atâtea apariții, nu știi uneori ce să alegi, cum să faci selecția și cum să citești cele mai bune cărți scrise de autori străini contemporani sau clasici. Prin recomandările noastre, sperăm să vă facem mai ușoară alegerea și mai plăcută lectura.

Cronici de carte

Citim cărți scrise de autori străini, facem recomandări, vă spunem ce ne-a plăcut, ce nu și ce merită să lecturați. Citim cărți clasice sau contemporane de literatura străină, descoperim noi scriitori străini și luăm pulsul lumii literare de peste tot.

Autori străini

Sunt autori străini mari cărora le citim și recitim cărțile (cui nu-i place Julian Barnes, Haruki Murakami, Orhan Pamuk, Salman Rushdie și atâția alții?), ne întoarcem uneori la clasici, alteori găsim scriitori străini noi, abia traduși sau pe care îi citim în altă limbă. Ne interesează și viețile lor, obiceiurile de scris, sfaturile pe care le dau cititorilor sau altor autori, povești și întâmplări relevante. Găsiți aici și interviuri cu scriitori străini care ne-au vizitat sau cu care am discutat pe e-mail.

Noutăți și traduceri de carte străină

Suntem la curent cu ce se traduce la noi din literatura străină, cu noutățile editoriale, uneori comparăm traducerea cu originalul și alteori ne gândim ce-am mai vrea să vedem tradus pe rafturile noastre din cărțile străine nou apărute.

Ce e nou în lumea cărții din România: Emineschool, primul festival de film cu specific literar & multe altele

Ca un făcut, în săptămâna ce tocmai se încheie am adunat șapte știri și șapte noutăți editoriale care mi-au atras atenția. În rândurile ce urmează, veți citi despre primul festival de film cu specific literar de la noi, Emineschool Bucharest Film Festival, care va avea loc între 6 și 8 aprilie la Cinemateca Union, acolo unde mi-ar plăcea să văd cât mai mulți cititori pasionați, dar și cinefili deschiși și pregătiți să-și ia notițe :). Citeşte tot articolul

Viața trăită și viața visată, despre „Frumoasele ruine”, de Jess Walter

Fără a exagera, s-ar putea spune că Frumoasele ruine de Jess Walter este un roman care te ajută să înțelegi într-un fel foarte practic de ce lumea a evoluat așa cum a făcut-o în ultimii 50 de ani. Pendulând între Europa și America, între Al Doilea Război Mondial și noua industrie media de la Hollywood, între vis (e vorba de visele pe care ni le facem, nu de cele care ne umplu nopțile) și prozaicitatea vieții cotidiene, mi se pare că ideea principală pe care o dezvoltă este faptul că deși viața noastră nu e niciodată viața visată, viața de poveste din filmele pe care le urmărim și cu care ne identificăm, ea trebuie prețuită tocmai din acest motiv: e a noastră. Propria noastră poveste ne aparține și asta e cea mai mare bogăție pe care o avem. Citeşte tot articolul

Interviu: Nava Semel despre tragedia Holocaustului și păstrarea memoriei

Nava Semel este o cunoscută autoare din Israel, a cărei carte, Râs de șobolan, a fost tradusă de curând în limba română, cu o prefață elogioasă, scrisă de Norman Manea. Scriitoarea Nava Semel a publicat volume traduse în mai multe limbi și a primit premii literare importante atât în Israel, cât și peste hotare. Ea apare în documentarul Aliyah DaDa, regizat de Oana Giurgiu, o incursiune personală, bine documentată, în istoria evreilor din România, în relația când absurdă, când paradoxală dintre români și evrei, ca un tablou suprarealist care se construiește vizual printr-o serie de colaje, îmbinând contextul istoric cu amintiri și istorii individuale. Povestea este decupată vizual în stil dadaist, într-un tribut adus inițiatorilor curentului, Tristan Tzara și Marcel Iancu, doi evrei cu rădăcini în România. Am văzut documentarul și vi-l recomand, atât pentru faptul că înțelegi natura relațiilor dintre români și evrei, istoria lor, cât și pentru modul ingenios în care Oana Giurgiu a ales să spună povestea. Membră a Institutului Massuah de Studiere a Holocaustului, ea povestește în film despre părinții ei, Mimi Artzi suptaviețuitoare a lagarelor naziste și tatăl ei, Yitzhak Artzi, originar din Bucovina, lider al organizației sioniste de tineret „Hanoar Haționi” în România, a devenit ulterior un important om politic din Israel. Nava Semel va fi prezentă joi, 26 martie, în foaierul Institutului Francez unde, de la ora 17:00, va avea loc lansarea cărții Râs de șobolan și, de la ora 18:00, la Cinema Elvira Popescu la premiera documentarului Aliyah Dada. Recunosc că am citit cartea cu un nod în stomac, fiind vorba de o fetiță care a fost dată de părinții săi unor țărani pentru a fi protejată în timpul prigoanei împotriva evreilor, țărani care au ținut-o ascunsă într-o groapă și care au supus-o unor abuzuri greu de imaginat. Este o carte care combină povestirea cu poezia, care abordează subiectul din unghiuri atât de diferite și care, de fapt, vorbește despre memorie, despre cum istoria personală dureroasă capătă formă prin cuvinte și povestire, despre poveștile tragice ale comunității evreiești și despre păstrarea lor. Despre „Râs de șobolan”, scriitorul Norman Manea declara că este o carte „puternică și unică, precum arta însăși”, una dintre „acele opere opere interesante, originale, autentice, de reală vibrație și forță”. Citeşte tot articolul

Ce e nou în lumea cărții din România: Kilipirim, Ziua Mondială a Poeziei, scriitori în străinătate & altele

La sfârșit de săptămână tragem, ca de obicei, linie, și vedem care sunt cele mai noi știri din domeniul editorial. Vă anunțăm cu bucurie că mai sunt doar câteva zile până la începerea Târgului de carte cu discount Kilipirim (25-29 martie), că puteți participa la câteva manifestații faine dedicate Zilei Mondiale a Poeziei și că mulți scriitori români sunt invitați la tot soiul de evenimente importante din străinătate. Pe lângă acestea și multe alte vești proaspete, aruncați un ochi și pe cele mai recente volume apărute la noi, sigur vă vor încânta.  Citeşte tot articolul

Anchetă: 10 scriitori români despre cele mai memorabile personaje feminine din cărți

Săptămâna trecută puneam cam la cap o listuță cu 10 personaje feminine faine din literatura română contemporană, o enumerare care, desigur, reflectă gustul personal și, din nefericire, exclude multe alte personaje feminine frumoase din cărțile de pe meleagurile noastre. Atunci m-am întrebat (nu pentru prima dată, recunosc) ce personaje feminine au captat atenția scriitoriilor români, de-a lungul și de-a latul lecturilor lor. Fiind încă luna martie, săptămâni dedicate preponderent femeii, mi s-a părut că acesta ar fi momentul oportun pentru o anchetă despre personajele feminine memorabile din cărți.  Citeşte tot articolul
Pages: 1 2

povestiri gratuite Junot Diaz

6 povestiri de Junot Díaz gratuite pe The New Yorker și trei clipuri-lecturi

Dacă nu l-ați citit până acum pe Junot Díaz, deja faimosul scriitor dominicano-american care a primit Premiul Pulitzer pentru Ficțiune în 2008 și National Book Critics Circle Award în 2007 pentru cea de-a doua carte de-ale sale, The Brief Wondrous Life of Oscar Wao (tradusă la noi la Editura Polirom în 2008, de Daniela Rogobete, cu titlul Scurta și minunata viață a lui Oscar Wao), este vremea s-o faceți.  Citeşte tot articolul

Prizonier și paznic al iubirii – despre Pasiune pură de Lena Andersson, Cartea anului 2013 în Suedia

Lena Andersson, una dintre cele mai apreciate scriitoare suedeze, a primit pentru Pasiune pură renumitul premiu August, romanul fiind declarat și Cartea anului 2013 în Suedia. Relevantă pentru înțelegerea concepției pe care o are autoarea asupra literaturii mi se pare o declarație în care afirma că scrisul său vine din nevoia de a investiga lucrurile ciudate. Copil fiind, ura trucurile magice și ușurința cu care oamenii acceptau lipsa explicațiilor. Nu suporta ideea de a nu înțelege ceva ce avea totuși o explicație. Cu o astfel de motivare, a devenit un om fascinat de puterea minții, de conotațiile percepțiilor, de mecanismele manipulării și ale puterii, născându-se în ea o altă magie: magia puterii de a înțelege, de a deconstrui așa zisele trucuri magice pe care existența ni le pune necontenit în față. Citeşte tot articolul

Ce e nou în lumea cărții din România: Mircea Cărtărescu premiat la Leipzig, nominalizările la Galele Premiilor Radio România Cultural și Observator cultural & altele

În cazul în care nu ați fost pe recepție, săptămâna aceasta a fost dominată de vești venite de la Leipzig, acolo unde Mircea Cărtărescu a fost premiat cu Premiul Cărţii pentru Înţelegere Europeană (Deutscher Buchpreis) în cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig (unde și România are un stand fain). Ne-a bucurat tare mult să vedem că opera scriitorului român este atât de apreciată și recunoscută și peste hotare și îl felicităm călduros, cu această ocazie, pentru minunatul premiu! Citeşte tot articolul

Terry Pratchett și-a luat Lumea cu el când a plecat

Ieri m-a sunat Dalila și mi-a spus ca a murit Terry Pratchett. De atunci mă uit pe Facebook după prieteni care au scris despre asta și descopăr că suntem mulți. Am postat și eu un citat, au postat și alții, am văzut link-uri la articole apărute prin presa de limbă engleză, am comentat la alte posturi și abia acum am avut revelația: am aici, pe Bookaholic, un public care are răbdare să citească mai mult de o frază, sunt aici oameni care, poate, l-au citit deja pe Pratchett și sunt dispuși să și-l reamintească alături de mine și, mai mult decât atât, poate câțiva dintre cei care nu l-au citit o să-l descopere acum și viața lor va fi astfel mai bogată. Citeşte tot articolul

„Cristul lui Velázquez” de Miguel de Unamuno: o apologie modernă a trupului cristic

  Miguel de Unamuno este mai cunoscut, probabil, ca eseist şi prozator şi mai puţin ca poet. Deşi a început să scrie destul de târziu poezie, la aproape patruzeci de ani, ceea ce i-a făcut pe unii critici să cârcotească, Unamuno a reuşit să se impună şi în acest gen literar. Poemul Cristul lui Velázquez pare a fi piesa de rezistenţă a poeziei unamuniene, deşi, din acest punct de vedere, nici textul său postum Cancionero, un fel de „jurnal poetic”, format din mai multe bucăţi poetice, nu trebuie ignorat. Citeşte tot articolul

Cea mai bună dintre lumile posibile, despre „Sfâșierea cerului”, de Ursula K. Le Guin

„Ca să lași înțelegerea să se oprească

la ceea ce nu poate fi înțeles este o mare realizare.

Cei care nu pot s-o facă vor fi distruși în

sfâșierea cerului.”

(Chuang Tse: XXIII)

  Pornind de la obsesia oamenilor pentru controlarea și transformarea mediului înconjurător (fără a ține cont de dezvoltarea organică a acestuia) și de la unul dintre cele mai mari mistere ale lumii vii, creierul uman (mai ales a părții sale inconștiente, manifestate sub forma visului, cea pe care o stăpânim și o cunoaștem cel mai puțin), romanul Ursulei K. Le Guin aduce în discuție întrebări fundamentale privind condiția umană: Care este natura visului? Cum funcționează creierul uman? Poate fi îmbunătățită natura umană? Vom deveni oameni mai buni dacă vom putea fi programați să renunțăm la egoism, agresivitate, dorință de putere? Cât de multe îți este permis să faci în numele binelui? Citeşte tot articolul

Ce e nou în lumea cărții din România: înscrieri Gala „Bun de Tipar”, CLB 65 de ani, lucrări pentru Conferința „Călători și călătorii. A privi, a descoperi” & altele

Săptămâna trecută a fost una plină din punct de vedere literar. Pe lângă toate evenimentele culturale, noutățile editoriale încep să fie din ce în ce mai multe și mai faine - am făcut o selecție a celor mai interesante cărți apărute, printre care volume semnate de Patrick Modiano, Julian Barnes, Philip Pullman, Pearl S. Buck, Pablo Neruda, Hilary Mantel ș.a. Citeşte tot articolul

10 cărți cadou pentru femeile din viața ta

În fiecare an în jurul zilei de 8 martie discutăm, mai mult ca niciodată, despre femeile minunate din viața noastră, despre rolul important pe care l-au jucat sau încă îl joacă în dezvoltarea noastră, despre cât de mult le apreciem și am vrea să ni le ținem aproape mereu. Sigur, ne gândim la ele întotdeauna, dar e frumos că au o zi a lor, în care le putem răsfăța după bunul plac. Asta include, firește, cadouri alese cu grijă și dragoste. Citeşte tot articolul

Fight Club 2 – citește 6 pagini din continuarea „Fight Club”, de Chuck Palahniuk

În 2013, la Comic Con din San Diego, copilul teribil al literaturii contemporane americane, Chuck Palahniuk, anunța, aproape într-o doară, că lucra la continuarea romanului „Fight Club”, cartea care l-a făcut faimos din 1996 încoace (ecranizată de David Fincher, în 1999, cu Brad Pitt și Edward Norton în super rolurile principale). Și nu e vorba despre orice fel de continuare, ci de una turnată în forma unui roman grafic. Fanii au rămas înmărmuriți, iar jurnaliștii au dezbătut problema pe toate părțile. Citeşte tot articolul