Mai am rămasă pe lumea asta o singură bunică. E micuţă, dar atât de vioaie pentru cei 81 de ani ai săi, că mă face uneori să mă ruşinez de văicărelile mele legate de dureri de spate sau oboseală de la prea mult mers.

Trec să o vizitez aproape zilnic şi asta nu doar pentru că mi-e dragă, ci şi pentru că în casa ei, în care am crescut, am petrecut cele mai frumoase momente ale copilăriei. Mi-a păstrat hăinuţe, cărţi, chiar şi câte o jucărie, fotografii alb-negru în care apărem împreună, ea tânără bunică surâzătoare, eu o fetiţă tunsă „castron”, slăbănoagă şi cu un aer ghiduş.

Cât despre curtea plină de flori, cu tufe de zmeură şi levănţică parfumată, cu vişini bătrâni, hamac şi mâţe, ce să mai zic? A fost paradisul copilăriei mele: îmi amenajeasem casa într-un măr pitic, făceam prăjituri din nisip umed, mergeam cu păpuşile la picnic sub vreo tufă de trandafiri, alergam după fluturi, pictam pietre cu forme ciudate, citeam în leagăn, îl ascultam seara pe bunicu’ cântându-mi romanţe şi multe altele.

Tot acest univers minunat al copilăriei, cu emoţiile, culorile şi parfumul lui cu tot s-a revărsat azi peste mine, când am privit picturile lui Victor Nizovtsev, un pictor rus născut în Siberia centrală, crescut în Republica Moldova şi stabilit în S.U.A. Şi asta s-a întâmplat pentru că, pe lângă picturile cu peisaje sau natură moartă, am văzut pânzele pe care a creat o lume fascinantă, în care copii şi adulţi stau alături de personaje fantastice şi au parte de întâmplări desprinse parcă dintr-o carte cu poveşti. Artistul a declarat despre lucrările sale:

I hope my paintings will give people a small taste of their childhood and will inspire their own stories — stories that may or may not be the same as mine.  Like childhood itself, the world of my paintings doesn’t have strict rules — reality can be bent and real characters can interact with imaginary ones.  It is truly a world were anything is possible and everything is intriguing”.

a097b2bd

0ec2b250

2e41f260

Inspiraţia pentru arta sa vine din folclorul rusesc, mitologia greacă sau propriile sale amintiri din copilărie. În tablourile sale apare imaginea copiilor alături de bunici, oameni simpli şi frumoşi, care le sunt aproape, bucurându-se alături de ei şi ghidându-i prin lume. Dar ceea ce este mai interesant e ideea că această lume e una creată de imaginaţia lor, stimulată de ceea ce se află în paginile cărţilor, căci în aceste picturi se citeşte. Fie copiii sunt adânc cufundaţi în lectură, fie bunicii le citesc; cineva, pe undeva, citeşte. Victor Nizovtsev ne spune de unde a pornit inspiraţia pentru aceste picturi ale sale:

Once I saw a little boy listening to a story his Grandpa read him.  It was many years ago, but the eyes of that child are still with me.  While both he and his grandpa were physically with me in the room, their imagination was so far away there was no way I could reach it.  Together they were flying to places and times that only they know.  This made me a little bit jealous”.

Şi iată cum, prin ochii copiilor deschişi către nou, poveştile din cărţi dau pe afară dintre coperte şi se transformă într-o lume minunată.

cbdea61f

4a901e84

6613f46d

ac693374

98f422c9

90b4df4c

a2f6647a

Sursă imagini: effetmer.centerblog.net

Irina Dumitru

Este de profesie jurist și locuiește în Târgoviște. I-ar fi plăcut să fie ilustrator, arhitect sau creator de bijuterii. Îi place să citească, în special literatură fantastică, mănâncă filme pe pâine, călătorește, e pasionată de artă, design interior și adoră tot ce ține de stilul vintage: haine, accesorii, obiecte de decor, atmosferă. A început prin a ne posta chestii frumoase pe wall-ul de Facebook, a continuat prin a scrie articole despre tot felul de descoperiri simpatice.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *