Cum mai avem puțin până la Crăciun, într-un moment de reverie m-am gândit ce mi-ar plăcea mie să primesc cadou. Așa că am început să verific link-urile și pozele salvate în telefon de-a lungul timpului. Apoi, mi s-a părut o idee bună să și împărtășesc lista asta, mai ales că în mod sigur sunt o grămadă de iubiți/prieteni/colegi de serviciu/rude care habar n-au ce cadou frumos să facă unui bookaholic. Citeşte tot articolul
Cautare dupa "loc de citit"
Claritate în secolul dezinformării și al epidemiei de stres – Yuval Noah Harari, „21 de lecții pentru secolul XXI”
Trăim vremuri în care schimbările sunt mai numeroase și mai rapide decât în oricare perioadă din istoria omenirii. Iar cantitatea de stres e proporțională cu schimbările. În plină „epidemie de stres” a societăților de azi, în miezul feluritelor campanii de dezinformare și distragere a atenției, Yuval Noah Harari – celebrul istoric și filosof israelian, binecunoscut prin volumele Sapiens. Scurtă istorie a omenirii (2014) și Homo Deus (2016), traduse în peste 50 de limbi, a publicat în 2018 un nou volum – 21 de lecții pentru secolul XXI – în care își propune să ne ofere, înainte de toate, claritate asupra chestiunilor concrete din prezentul omenirii și asupra viitorului imediat. Citeşte tot articolul
O nouă librărie Humanitas la Timișoara și un nou magazin artizanal japonez Takumi – 14-15 decembrie, deschidere festivă și întâniri cu cei mai îndrăgiți autori
Lecturi sonore. Prima colecția de audiobook-uri pe vinil
Când am auzit prima dată despre inițiativa celor de la Editura Art de a scoate o nouă colecție de audiobook-uri pe vinil, mi-au venit imediat în minte versurile lui Topîrceanu din Romanța gramofonului: Citeşte tot articolul
O oră de povești specială în opt voci, alături de ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm
10 cărți de citit în decembrie 2018
Iată-ne ajunși și în decembrie, a mai trecut un an de lecturi (apropo, cum stați cu Goodreads Challenge?) și un nou Gaudeamus. Vedetele târgului de anul ăsta mie mi s-au părut a fi cărțile pentru copii, care sunt din ce în ce mai multe, mai diverse și mai frumoase. Citeşte tot articolul
Lansare de carte: „Scara lui Iakov“, un roman-parabolă de Ludmila Ulițkaia, saga unei familii traversând patru generații și un secol de cultură rusă – miercuri, 5 decembrie, ora 19.00
Efectele imediate ale fragilității. „Șapte octombrie”, de Vlad Zografi
La un moment dat, l-am ascultat pe Vlad Zografi vorbind, pasionant, despre Bruckner. Încheind lectura celui mai recent roman al lui, Șapte octombrie, nu m-am putut abține să nu mă gândesc la Simfonia a VIII-a a aceluiași Bruckner. Acolo, în ultima parte, se aglomerează simultan temele din întreaga partitură. E și efectul pe care Vlad Zografi îl imprimă cărții sale, odată ce ajungi la capitolul final. Poate părea, la prima vedere, o simplă chestiune de stil. Însă, cred eu, tocmai aici găsim centrul de greutate al romanului. Citeşte tot articolul
Lansarea romanului „Tatuatorul de la Auschwitz“de Heather Morris, bazat pe incredibila poveste a unui tatuator de la Auschwitz–Birkenau și a femeii pe care a iubit-o
Bogdan Suceavă: „Părerea mea e că asistăm la dezintegrarea graduală a unei lumi, și cred că trebuie să descriem acest proces cu luciditate” (interviu)
Scriitorul Bogdan Suceavă a publicat recent, la Editura Polirom, un nou roman, Avalon. Secretele emigranților fericiți, o carte impresionantă de peste 500 de pagini care spune, cu destule și evidente elemente autobiografice, povestea emigrării (fericite) a unui tânăr matematician în America. În fond, mai mult decât o narațiune despre cum să reușești în Tărâmul Făgăduinței, volumul lui Bogdan Suceavă este o carte despre o problemă acută, în orice epocă, și, de multe ori, dureroasă: exilul. Am stat de vorbă cu autorul și l-am întrebat câte ceva despre ce anume vom găsi în paginile celui mai recent volum al său. Citeşte tot articolul
Editura Gama, dezbatere la Iași, despre relația copiilor cu cartea, mediul digital și joc
Liliana Corobca despre ”Capatul drumului” si ”Caiet de cenzor” la Iasi
[Portret] Anca Vieru: „Le dădeam apă la moară profesoarelor de română, uneori nu făceam temele”
În curtea unei ceainării din București, Anca Vieru își așază rucsacul mov pe spătarul scaunului. Apoi, povestește că, de obicei, preferă să-i asculte pe ceilalți și că nu vorbește cu ușurință despre viața ei personală. Poartă ochelari cu rame subțiri, are părul tuns bob și, când îi vine în gând vreo amintire care îi stârnește râsul, își dă bretonul la o parte cu inelarul. De pildă, când își aduce aminte că nu-i plăcea de nicio culoare să scrie comentarii literare pentru orele de limba română de la școală. În schimb, se pricepea la matematică. „Le dădeam apă la moară profesoarelor de română”, spune ea. „Nu le băgam în seamă, uneori nu făceam temele”. Pe una dintre ele a supărat-o pentru că a purtat în clasă cercei din bănuți de aur. „Abia îmi făcusem găuri în urechi și i-am spus că nu pot să-i scot, pentru că mi se astupă. Țineam o bentiță peste urechi, ca să nu se mai vadă cerceii”. Până când a făcut o infecție și a renunțat să-i mai ascundă. Citeşte tot articolul