
Sorin Despot (pseudonimul lui Sorin Staicu) s-a născut în 1985 la Buzău și este scriitor și consultant în comunicare în industria IT. A publicat volumele de poezie apasă (Cartea Românească, 2010), pentru care a primit premiul pentru debut în literatură acordat de Uniunea Scriitorilor din România, iar în 2016 a revenit cu termeni | condiții (Casa de Editură Max Blecher). Este coordonatorul taberei de poezie de la Săvârșin. Trăiește în București, unde moderează și participă la diferite evenimente literare.
Așa cum cronicarii resimțeau acut datoria de a scrie, de a consemna datele unui neam pentru a-l înscrie în istorie și a lăsa ceva mărturie generațiilor viitoare („căci scrisoarea ieste lucru vecinicu”), în cea mai recentă carte a lui, Sorin Despot își asumă aceeași responsabilitate de a trasa profilul societății contemporane. Fără a cădea în discursivitatea patetică specifică de multe ori discursului angajat, termeni | condiții radiografiază corect umanitatea surprinsă într-un moment de ebuliție tehnologică, în plin proces de transformare. Ramificându-se, mai mult la nivel formal, în trei direcții distincte, așa cum o sugerează cele trei cicluri ale cărții, iume, ateul smerit și animale de paradă, textele lui Despot sunt omogenizate de anumite recurențe ideatice. Forța alienantă a tehnologiei și relaționarea plină de contradicții a individului cu ea, singurătatea spațiului digital și iluzia comunicării, efectele mutilante ale modernizării și locul/rolul culturii și al poetului/poeziei în tot peisajul dezolant al unei lumi desensibilizate, neutralizată emoțional și normată după principiul „postez, deci exist” sunt doar câteva dintre rotițele pe care subiectul poetic le pune în mișcare. Ceea ce salvează tonul din termeni | condiții de sound-ul vizionarismului exaltat este fulminanța verbală, care derivă dintr-o evidentă dispoziție ludică. Torenții de diminutive, parodierea formelor fixe și a tropilor, muzicalitatea întreținută prin numeroase aliterații, asonanțe și rime folosite în mod ironic reușesc să depresurizeze discursul la momentul potrivit. Această amalgamare de jucăușenie lingvistică și stilistică, menită să distileze tensiunea sau gravitatea subiectelor atacate, ar putea fi trademark-ul lui Sorin Despot, dovedind că, în vremuri de abrutizare și ermetism cultural, poeții pot practica umorul și face din limbaj un popcorn care atestă nu doar efervescență afectivă și talent, ci și o formă de supraviețuire.
crezul castorului de clădire
cu cît devii mai priceput la a-ți folosi cuvintele,
cu atît îți cresc șansele de îmbogățire. întreabă
un vînzător, un artist de stradă, un antreprenor.
modelează cu vorbușoare deznodămîntul interacțiunii.
dă unei companii un slogan puternic pentru un trimestru rotofei,
învață o companie să comunice cu publicul și va avea
o identitate, voce proprie, aspirații și năzuințe, un viitor.
compania cîștigă dimensiuni umane, viziune, claritate,
pîrghii motivaționale adaptate angajaților, argumente.
scrie subiecților de parcă i-ai privi în ochi, zîmbește-le,
mîngîie-le creștetele în timp ce le iei beregatele. mereu tînără,
compania ta se va îmbăia în sînge de client mulțumit. intră
în rol, rămîi loial definițiilor și arborează-le mai presus de orice.
aprinde în angajatul tău
setea de reușită și instinctul său criminal,
întru cîștigarea, mulțumirea și eterna-i exsangvinație.
din termeni | condiții (Casa de Editură Max Blecher, 2016)