Într-o zi din luna iunie, primeam de la Bogdan (Munteanu) – un tânăr scriitor foarte bun din Timișoara, pe care l-am cunoscut la FILTM 2014 – un mesaj în care-mi spunea că vrea să ne trimită, la Bookaholic, niște semne de carte. Zgârcit cu detaliile, povestindu-mi, pe scurt, că e vorba de o campanie de promovare a autorilor români contemporani, a rămas că descopăr despre ce este vorba când primesc respectivele semne de carte. Câteva zile mai târziu, aveam să deschid un plic cu „Salutări din Timișoara” și 15 semne de carte simpatice foc. Le citesc. Le întorc de pe o parte pe alta. CitimFest. Bun, caut și găsesc pagina de Facebook. Mă lămuresc, dar vreau să aflu mai multe.
După câteva amânări ba din partea mea, ba din partea lor (na, vară, plecări, proiecte), reușim să ne sincronizăm și să facem interviul acesta. Interviu în care Bogdan Munteanu, Giorgia Harasim și Sorin Despot povestesc despre ce este CitimFest, cum le-a venit ideea acestei campaniei, ce au făcut până acum pentru promovarea autorilor români contemporani, ce citesc și multe, multe altele. E prea fain ca să-l ratați.
De ce CitimFest și nu altfel?
Bogdan: Când s-a zis CitimFest (în primăvară, într-un bar din Timișoara), niciunul dintre noi n-a strâmbat din nas. Dimpotrivă, ne-am hlizit, am strigat ăsta-i, ăsta-i!, ne-am pupat, iar gesturile astea ne-au dat de știre că se petrece ceva, ceva bun. Citimfestcitimfestcitimfest, am repetat. Și cred că ne-am pupat din nou.
Ce-și propune CitimFest, de unde a plecat și unde vrea să ajungă?
Bogdan: De la o cafea a(m) pornit (ok, bere sau ce-o mai fi fost pe masă). Ei, la un moment dat, când discuția dădea semne de lâncezeală, am început să ne dăm mari – Giorgia cu O carte pe lună, un club de lectură de care se ocupă de aproape doi ani, Sorin cu atelierele lui de poezie, eu cu evenimentele pe care le-am organizat prin baruri și cafenele și, uite-așa, a ieșit un pic de fum, ce-ar fi să punem toate astea cap la cap, am zis, da, da, ar fi ceva, păi, hai să le punem, gata, hai, ura!
Și le-am pus. De atunci s-au întâmplat următoarele chestii: unu, clubul de lectură s-a axat aproape în totalitate pe cărți scrise de autori români contemporani; doi, am dat drumul lecturilor publice cu bilet de intrare, asta ne-a făcut să fim mult mai atenți la partea de organizare, și, ce să vezi, au venit mai mulți oameni decât la evenimentele cu intrare liberă; trei: am căutat colaboratori pe termen lung. Și i-am găsit. Am pus la cale, împreună cu Asociația Bastionul ArtLitTim, întâlniri între scriitori și elevi, am ținut ateliere de poezie la festivalurile Blaj aLive și Street Delivery, la invitația celor de la Cărturești Timișoara, iar Agenția de Print ne-a tipărit semne de carte cu autori români contemporani, pe care le-am distribuit, hm, pe unde-am apucat.
Unde vrem să ajungem, așadar? În cât mai multe locuri. Cu autorii români contemporani și cu cărțile lor. Și așa.
Care e echipa CitimFest? Spuneți-ne câte ceva despre voi, despre cum ați ajuns să lucrați împreună pentru această campanie și ce „rol” îndepliniți fiecare.
Bogdan: Giorgia Harasim, Sorin Despot, Bogdan Munteanu. Ăștia suntem.
Sorin e autorul volumului de poezie apasă, apărut acum câțiva ani la editura Cartea Românească. În perioadele în care Sorin a locuit în Timișoara, ne-am văzut des, ieșirile noastre au fost întotdeauna pline de vervă, ce s-o mai lungesc, ne-am împrietenit, ne înțelegem bine, iar când nu ne-nțelegem, știm să facem pace rapid, și asta ne-a făcut să credem că putem să lucrăm împreună. Giorgia e o cititoare înrăită, nu trece juma’ de oră fără să aducă vorba de cărți. Lucrează în publicitate și, cel mai important lucru, e o tipă optimistă, s-o vezi cum trage de noi când suntem plouați! Sorin zice așa: Giorgia e cel mai fain om pe care l-am cunoscut anul ăsta. Și Sorin nu minte!
Eu… eu mă împart între familie, un job part-time în IT, scris și organizare de evenimente. Fără fasoane, că nu mă simt în largul meu. Altfel, lumea zice că-s un tip de treabă.
Cum am ajuns să lucrăm împreună? N-am făcut altceva decât să ieșim în oraș, în Timișoara, o dată, de două ori, de trei ori, iar atunci când ne-am înfierbântat, am zis hai, hai să facem și să dregem, hai, hai, hai. Giorgia e PR-ul, Sorin atelierul, eu nenea organizatoru’.
Ce interese ascunse aveți în legătură cu CitimFest? 🙂
Bogdan: Măi, să fie! Stai să mă gândesc. Mmm, gata, am găsit! Să-l convingem pe Sorin să stea mai mult prin Timișoara – s-a mutat din nou în București, pezevenghiul. Ok, avem facebook, avem skype, dăm drumul la conferințe când avem chef, dar parcă e mai fain să pui țara la cale într-un bar sau într-o cafenea. Nu-i așa, Soso?
CitimFest la Blaj aLive
La sfârșitul lui mai ați făcut pagina de Facebook Citim Fest, la începutul lui iunie ați fost la Blaj aLive, iar la jumătatea aceleiași luni, la Street Delivery. Povestiți-ne despre aceste evenimente și ce ați făcut, cum a fost primită campania CitimFest ș.a.m.d.
Sorin: Blaj aLive a fost o experiență dulce-amăruie pentru CitimFest. Mai mult dulce, e drept, întîi fiindcă a consolidat colaborarea noastră cu Cărturești, care ne-a găzduit, și apoi fiindcă exercițiul creativ propus de noi a adus la stand zeci de scriitori amatori cu care am confecționat mici bijuterii poetice în timp ce am purtat discuții giugiuc.
Amăruie a fost fiindcă lectura pe care eu și Bogdan am încercat să o ținem acolo, deși s-a bucurat de un public numeros, ne-a învățat o lecție importantă: festivalurile de muzică nu-s cel mai prielnic loc pentru o lectură. Oamenii veniseră pentru a asculta cu totul alt tip de „voci”, ceea ce, desigur, nu ar fi trebuit să ne surpindă.
Un moment marfă pe care nu îl vom uita curînd s-a petrecut în mijlocul concertului Subcarpați, cînd Bean MC a invitat audiența încîntată de poezie, fie ea și a străzii, să vină la CitimFest, pentru un „battle creativ.” Și au venit. Mulțumim, Subcarpați!
La Street Delivery event-ul nostru a adus în fața curioșilor cîteva dintre cele mai promițătoare nume ale poeziei tinere timișorene, iar de data aceasta lectura a bucurat și ne-a bucurat. Trei poete ne încîntară în mod deosebit: domnișoarele Gunță, Chițulean și Lelik. Eu am petrecut toată ziua aia scriind portrete lirice trecătorilor, așa că am amintiri înnodate. Îmi amintesc un paltin care o îmbrățișa pe Giorgia, determinarea din ochii unui domn care călca apăsat pe urmele propriilor săi pași și o țestoasă nanistă care zîmbea molatec din cocul de foc (focul de coc?) al unei trecătoare grăbite.
Ca să-ți răspund precis, am fost primiți bine peste tot, nu numai cu aceste două ocazii. Sîntem bine crescuți, avem mereu ceva de spus și cauza noastră e justă.
Cum vreți să promovați, concret, autorii români contemporani?
Sorin: Pe scurt, organizăm evenimente care prilejuiesc discuții despre autorii români contemporani. Popularizăm. Generăm pretexte pentru asta on și off-line. Cel mai concret, promovăm chestii abstracte. 🙂
Care e publicul vostru țintă?
Sorin: Nu am pornit la drum urmînd regulile unei antreprize comerciale, nu vindem nimic și nici nu știm care este rata noastră de conversie. Una peste alta, rolul campaniei este acela de a crea o comunitate în jurul unei pasiuni comune: lectura. Mai precis, lectura de carte românească. Bookaholic sînt convins că știe mai bine: ce vîrstă are cititorul de carte românească?
Grosso modo, cititorul acesta are între 20 și 50 de ani. Continuăm? 🙂
Ca exercițiu totuși, profilul psihografic (marketing persona) care surprinde cel mai bine caracteristicile audienței noastre trebuie că arată cam așa:
Maria, 28 ani, absolventă de studii superioare. Maria are o perspectivă liberală asupra lumii și vieții, e complet alfabetizată în ceea ce privește tehnologiile mobile și e activă pe rețelele de socializare. După ora 7, cînd a scăpat deja de la birou, pe Maria o găsești într-unul din următoarele trei locuri: un local cochet din centrul orașului, o librărie, sau acasă, într-un fotoliu confortabil, cu un pahar de vin roșu în dreapta și o carte marfă în poale.
Noi cu Marin și Maria vrem să vorbim. Intuim că ei ar fi interesați să afle că există autori români care scriu la fel de marfă ca Vonnegut, Palahniuk și Bukowski, par exemple.
CitimFest la Street Delivery
CitimFest are o perioadă clară de desfășurare sau este un proiect pe termen nelimitat?
Sorin: Limita e cerul. Cerul lui Marte. Cînd campania nu va mai reuși să adăpostească inițiativele noastre, se va transforma. Atît e de simplu.
De ce v-ați oprit la poezie și proză scurtă? Vreți să vă îngreunați misiunea? 🙂
Sorin: Da. Sîntem complet masochiști. 🙂
Romanul are parte de promovare în România. „Vinovate” de asta se fac angrenajele media puse în mișcare de marile edituri, dar și eforturile în digital ale editurilor de nișă (ex. Herg Benet). Verișorii amărîți ai literaturii contemporane au rămas poezia și proza scurtă. Vom schimba asta.
Care sunt cele mai frecvente prejudecăți de care v-ați lovit când ați demarat CitimFest sau în viața voastră de zi cu zi, la o bere cu prietenii, când le vorbeați despre literatura română contemporană?
Sorin: Ehe, un adevărat șoc au unii cînd conștientizează că nu toți scriitorii sînt morți. Altfel, prejudecățile variază între „toți scriitorii sînt bărbați” și „toți scriitorii sînt bețivi.” Am găsit că o formă simplă de a deschide apetitul prietenilor mei pentru scriitura autorilor români e a le pune în brațe cărți de-ale lui Brumaru ori Cristi Popescu (contemporan numai în spirit), proze scurte semnate de Răzvan Petrescu și Veronica D. Niculescu, ori a le trimite linkuri către Bookaholic. Mai ales a le trimite linkuri către Bookaholic. Ca ăsta, care rankează pe primul loc pe Google pentru „proză scurtă românească”. Cum facem să colaborăm cu specialistul SEO ce se ocupă de Bookaholic, Giorgia? 🙂
Mă & ne flatezi. Vorbim la o bere, la FILTM, de SEO :).
Revenim. Cândva, după jumătatea lui iunie, primeam, la Bookaholic, un set de cincisprezece semne de carte. Faine, colorate, atipice prin lățime (cam de două ori mai late decât un semn de carte obișnuit). Fiecare semn de carte găzduia un autor român contemporan, fotografia lui și un citat dintr-o carte de-ale sale.
De aici, derivă următoarele întrebări:
Cum ați ales cei cincisprezece autori (Florin Lăzărescu, Felix Nicolau, Ciprian Măceșaru, Augustin Cupșa, Moni Stănilă, Dan Coman, Alexandru Potcoavă, Marius Chivu, Tudor Crețu, Veronica D. Niculescu, Alexandru Vakulovski, Andrei Ruse, Lavinia Bălulescu, Sorin Despot, Bogdan Munteanu)? Mi s-a părut interesant că, deși spuneți că promovați poezia și proza scurtă contemporană, o mare parte dintre scriitorii aceștia nu s-au oprit la un singur gen literar.
Giorgia: Totul a pornit de la o discuție autor-cititor pe care am avut-o cu Sorin și Bogdan și prin care mi-am manifestat o opinie: „autorul” este un concept pe care noi, cititorii, cu greu putem să îl vedem aplicat în plan real, căci contactul autor-cititor este destul de rar întâlnit. Scriitorul e, pentru mulți cititori, un concept de genul rock star: n-are ăla timp și chef de mine, nu m-ar băga în seamă dacă l-aș aborda. Și de aici ideea de a face legătura dintre autor și cititor, astfel încât să stârnim un dialog între ei, idee ce a devenit experiment. Am stabilit de comun acord să încercăm să construim o punte de legătură, de dialog între cele două părți. I-am rugat pe băieți să îmi recomande câțiva autori mai deschiși la a comunica, apoi le-am făcut legătura cu colegii mei de la clubul de lectură O carte pe lună. Fiecare autor a fost contactat de câte un lunatic (așa cum îi numesc eu pe colegii mei) care citise deja una sau mai multe cărți aparținând acestuia.
Criteriul în acest caz a fost simplu: autori care să fie deschiși să comunice cu niște persoane care sunt fie șoareci de bibliotecă, fie novici într-ale literaturii.
Semne de carte marca CitimFest
Ce criterii ați folosit pentru a selecta un singur paragraf / frază / propoziție din opera fiecărui scriitor? Mie mi se pare o misiune tare, tare grea.
Giorgia: Am pornit de la ideea că trebuie să stârnim interesul cititorului. Dacă îi va plăcea fraza, va căuta, poate, mai multe despre autor. Dacă nu, nu va căuta autorul. Va empatiza sau nu va empatiza. Desigur, nu putem spune că am făcut minuni, că numărul cumpărătorilor de carte românească a crescut instant datorită acestor citate. Nu. Ne-am dorit să punctăm, să oferim o privire succintă, de câteva secunde, în lumea acelor cărți. Pentru aceasta am cerut ajutorul scriitorilor în alegerea frazei de pe semnul de carte și cred cu tărie că rezultatul este unul grozav!
Cine a realizat, din punct de vedere vizual, aceste semne de carte?
Giorgia: Grafica a fost gândită de întreaga echipă. După ce am pus la punct mesajul și informațiile pe care doream să le includem pe semnul de carte, am făcut rapid o schiță pe care am propus-o graficianului. De acolo până la designul final au mai fost câțiva pași simpli. Grafica finală a fost realizată de o graficiană dragă mie, Fiona (Bonez Designz – UK), care, deși nu este româncă, a fost încântată să preia acest proiect. Înainte de a realiza semnele de carte a trebuit să găsim o imagine grafică pentru numele campaniei, și în acest caz fiind ajutați de un grafician căruia putem spune că i-am scos peri albi până să ajungem la rezultatul final. Mulțumim, Silviu!
Pe spatele lor avem logo-urile Agenția de Print, Cărturești, O carte pe lună și Timișoara City App. Să înțeleg că aceștia sunt sponsorii CitimFest?
Giorgia: Sponsori… cred că este un cuvânt care nu li se aplică în acest caz, căci sunt mult mai mult decât atât. Agenția de Print este sprijinul nostru atunci când vine vorba de printuri, indiferent de cât de ciudată e grafica sau forma printurilor, Cărturești Timișoara este prietenul cu care mergem la evenimente cool de genul Blaj aLive și Street Delivery, O carte pe lună este comunitatea care sprijină proiectul prin deschiderea membrilor în a cunoaște autorii români contemporani în timpul evenimentelor literare, dar și după aceea, la o bere, la un suc, iar Timișoara City App este amicul nostru pasionat de IT care ne promovează acțiunile în ghidul orașului pentru telefoanele mobile.
Pe unde răspândiți simpaticele semne de carte?
Giorgia: Pe unde apucăm. Pe la festivaluri, evenimente literare, prin cafenele, le trimitem autorilor implicați în campanie și revistelor de profil. Dacă aveți și alte idei, loviți-ne cu ele!
Hm, le-ați putea trimite cititorilor care vă urmăresc pe pagina voastră de Facebook, ca premiu pentru mici interacțiuni. Sau celor care citesc acum dialogul nostru și sunt interesați. 🙂
Chiar așa, veți mai face altele, cu alți autori români contemporani faini?
Giorgia: Ne place să fim spontani, să facem surprize! Așa că, dacă vreți să aflați răspunsul, mai dați câte un ochi, din când în când, peste al nostru Facebook, sau, cum spune românul: stați pe aproape!
Ce campanii de promovare a lecturii, de la noi sau din afară, v-au inspirat, de-a lungul timpului?
Bogdan: Îmi plac proiectele care nu lasă pe dinafară instituțiile de învățământ. Elevii sunt curioși, curajoși, mult mai ușor de stârnit când au în preajmă scriitori, PR-iști, IT-iști, medici sau alți specialiști care sunt dispuși să-și spună povestea fără să facă pe deștepții. E îmbucurător că organizatorii festivalurilor de literatură de anvergură din țară nu uită de întâlnirile dintre scriitori și elevi! Așa, zi, Sorine.
Sorin: Schimb de cărți a fost cea mai răsunătoare campanie la care am participat. Rețin și inițiativele lui Răzvan Țupa, una dintre care a adus poezia recentă pe imensele monitoare led ale magazinului Cocor și pe fațadele altor centre comerciale bucureștene. Ce se întîmplă pe-afară mă copleșește. Bostonul, spre exemplu, se spune că atrage mai bine de 25 milioane de dolari anual numai pentru evenimente de popularizare a poeziei. E bugetul de evenimente al USR pentru următorul secol, probabil.
Voi ce cărți românești ați citit vara aceasta și ce planuri de lectură aveți pentru începutul de toamnă?
Giorgia: Eu, momentan, sorb tot ceea ce scrie Florin Lăzărescu, manifest o slăbiciune pentru stilul său. Pasul următor cred că o să fie Veronica D. Niculescu – „Cad castane din castani”. Pe Veronica am cunoscut-o la un eveniment moderat de către Bogdan la Timișoara și tot ce pot spune este că am avut parte de o întâlnire care m-a tulburat teribil, iar starea aceasta este alimentată de fiecare dată când o citesc.
Sorin: Vara asta am citit Florin Lăzărescu, Adi Schiop și Lavinia Braniște. Toamna e rezervată americanilor. Am una bucată exemplar în engleză frumos mirositor din Anatomia depresiei (Andrew Solomon) care îmi va coafa creierul pînă prin finalul lui octombrie, preconizez.
Bogdan: Hm, ofsaid, m-ai prins, nu mi-am făcut planul. Cert e că a apărut sinistra, cartea de poezie a bunului meu prieten Marius Aldea. O să comand trei exemplare, unul pentru mine, unul pentru că m-a amenințat maică-mea, cică dacă nu-i aduc cărți faine, n-o să-mi mai ceară sfaturi, și asta e de neconceput! Și un exemplar de rezervă.
De ce citiți literatură română contemporană? Și de ce să o facă și alții?
Sorin: Nu vorbi de funie în casa spînzuratului. 🙂 Pentru a răspunde la această întrebare, eu propun să pornim un nou dialog.
Așa facem! 🙂
