Tag: arta

Dublă lansare Erwin Kessler la Cărturești

Joi, 17 octombrie, de la ora 18:30, în Café Verona, Cărturești, editurile Vellant și Vera lansează două titluri noi semnate de criticul de artă Erwin Kessler: X:20  O radiografie a artei românești după 1989, un volum de referință despre arta românească a ultimelor două decenii, și Undeva în Titan era o betonieră, al doilea volum din seria artAcum, dedicată grupurilor artistice românești. Specialiști, colecționari dar și amatori de artă sunt așteptați joi la întâlnirea cu autorul cărții și cu invitații săi, Sorin Alexandrescu, fondator și director CESI, și artiștii Teodor Graur și Olimpiu Bandalac. Citeşte tot articolul

O carte despre maestrele picturii pe care istoria artei le-a cam trecut cu vederea – Women, Art and Society de Whitney Chadwick

Women, Art and Society de Whitney Chadwick (Thames and Hudson, ajunsă în 2012 la a cincea ediţie) nu s-a tradus în română, dar sper să se traducă la un moment dat pentru că este o poveste pasionantă, scrisă cu nerv şi implicare, despre vieţile şi operele unor artiste excepţionale şi până de curând ignorate de întemeietorii canonului. Citeşte tot articolul


Mănîncă, roagă-te, iubește sau ce (nu) se ştie despre Elizabeth Gilbert

Mi se spusese că Mănîncă, roagă-te, iubeşte  e o carte foarte foarte prostă şi vara asta am luat-o la citit pentru simpla plăcere de a citi  o carte foarte foarte prostă (dar care nu e nocivă, să ne înţelegem). Aş vrea să ocolesc de data asta o lungă şi întortocheată discuţie despre ce înseamnă carte proastă şi nocivă şi să zic doar că Mănîncă, roagă-te, iubeşte nu e deloc ce mă aşteptam să fie. Citeşte tot articolul


Cealaltă jumătate. Cîteva lămuriri.

Cealaltă jumătate, volum coordonat de Whitney Chadwick şi Isabelle de Courtivron (trad. Raluca Cimpoieşu, Editura Vellant) cuprinde 13 analize ale modului în care au creat, au trăit şi au fost percepuţi 26 de artişti şi de scriitori  care şi-au împărţit, pentru o vreme, şi viaţa, şi interesul pentru acelaşi domeniu de creaţie. Citeşte tot articolul


Poveşti cu sculpturi din pagini de carte

Se pare că tot mai multă lume este atrasă de frumuseţea şi delicateţea sculpturilor din cărţi, lucru de înţeles atunci când priveşti minunăţiile ieşite din mâinile artiştilor care au ales să lucreze cu hârtia. Cunoscându-mi încântarea încercată de fiecare dată când descopăr lucrări realizate din pagini de carte – pe care mereu vi le prezint, în speranţa că vor avea acelaşi efect şi asupra voastră – nu mi-e greu să-mi imaginez entuziasmul generat de acest tip de artă.

Su Blackwell este un artist al cărui  material de lucru predominant este hârtia. Născută în Sheffield şi absolventă a Royal College of Art din Londra, a început să modeleze pagini de carte după o călătorie în Thailanda şi achiziţionarea de acolo a unei cărţi care a inspirat-o. Sunt convinsă însă că numele nu vă este necunoscut, mai ales că v-am prezentat şi noi câteva din lucrările ei aici. Citeşte tot articolul


O după-amiază cu Simona Popescu, Chris Simion și Andrei Robin Proca în cadrul primei ediții ”Generații și conversații”

Joi, 11 aprilie, am fost la prima ediție a proiectului ”Generații și conversații”, inițiat de revista online studențească Gen90. Invitați la acest eveniment au fost scriitoarea Simona Popescu (recenzia noastră la Exuvii aici, iată și un interviu iar aici  găsiți despre cum e să fii scriitoare și mamă în același timp), regizoarea Chris Simion (un minunat interviu cu ea aici, iar despre montarea piesei Hoții de frumusețe aici) și solistul formației Robin and the Backstabbers, Andrei Robin Proca (despre lecturile membrilor trupei amintite aici). Citeşte tot articolul

Amprentele literare create de Cheryl Sorg – unicitatea fiecărui cititor

Când vine vorba despre amprentele digitale, dicţionarele le definesc sec ca pe urmele lăsate de vârfurile degetelor pe o suprafaţă. Dar există ceva interesant şi misterios în legătură cu ele: ştim cu toţii că aceste mici riduri fine dispuse în vârtejuri eliptice ne conferă unicitate, neexistând două persoane pe lumea asta care să aibă aceleaşi amprente. Dar să lăsăm tainele ştiinţifice în seama celor care se ocupă cu descifratul lor şi să ne îndreptăm atenţia către nişte amprente artistice. Citeşte tot articolul

Despre Victor Hugo și spiritism, într-o expoziție la Paris

Când am citit eu prima oară “Mizerabilii” habar nu aveam că Victor Hugo devenise, într-o vreme, un fervent practicant al spiritismului. Mai exact, între 1852 și 1855, când - după ce îl numise trădător, în public, pe Napoleon al III-lea - plecase în exil cu familia pe insula Jersey (în largul coastelor Normandiei). Acolo  a devenit el partizan al așa numitelor “tables parlantes” (măsuțe de spiritism), după ce frumoasa poetă Delphine de Girardin îi vorbise despre această noua "știință" într-una din vizitele ei. Citeşte tot articolul

Obiecte inspirate de cărţi

Cărţile ne înfrumuseţează viaţa de sute de ani şi, pe bună dreptate, încă nu ne-am săturat de ele: le citim, le colecţionăm, învăţăm din ele, le iubim, le dăruim şi ne înconjurăm întreaga existenţă cu ele. De asemenea, cărţile reprezintă o constantă sursă de inspiraţie pentru orice domeniu din viaţa noastră. Ca dovadă stau mărturiile de mai jos, câteva obiecte de inspiraţie livrească. Citeşte tot articolul

A face artă din cărţi

Când eram mici, ni se atrăgea mereu atenţia să nu îndoim paginile cărţilor, să nu le mâzgălim, să nu scriem nimic pe ele. Există însă o adevărată artă din transformarea şi sculptarea cărţilor, practicată de artişti care nu au ţinut cont de avertismentul „nu îndoi paginile”. Nu doar că le-au îndoit, ci le-au dat forme atât de originale, încât au înzestrat cărţile respective cu noi valenţe artistice. Este vorba, bineînţeles, de cărţi vechi, din anticariate, cărora nu le mai acorda nimeni nicio atenţie şi ar fi ajuns, altfel, la reciclare. Citeşte tot articolul

Portrete din cuvinte

Este deja arhicunoscută expresia „o fotografie face cât o mie de cuvinte”, iar portretele de mai jos sunt dovada palpabilă că aşa este, ba uneori chiar numărul poate fi mai mare. Citeşte tot articolul

Kyle Stillman ajută cărţile să se întoarcă la rădăcini

Fiecare dintre noi a avut în copilărie tendinţa de a trata cărţile ca fiind jucării. Mânaţi de curiozitate şi de un impuls distrugător, poate am vrut chiar să smulgem cateva (sau mai multe) file şi de fiecare dată am fost împiedicaţi de la asemenea practici de către adulţi binevoitori şi răbdători, dornici să ne înveţe că până vom putea să ne bucurăm de beneficiile acestor obiecte momentan inacesibile, trebuie să le tratăm cu respect. Citeşte tot articolul