Romanul lui Harper Lee, Să ucizi o pasăre cântătoare, a fost recent scos din programa unei şcoli gimnaziale din Mississippi. Motivul? Limbajul din carte îi face pe oameni să nu se simtă tocmai confortabil. Citeşte tot articolul
Tag: cenzura
Lansarea volumului “Caiet de cenzor” de Liliana Corobca
IICCMER, în colaborare cu Biblioteca Națională a României, vă invită miercuri, 5 aprilie 2017, de la ora 17:30, la evenimentul de lansare a volumului „Caiet de cenzor” de Liliana Corobca. Citeşte tot articolul
Împrumutul cultural sub lupă. O nouă formă de cenzură?
„Cine e cel dintâi hoţ de buzunar al artelor? Scriitorul de ficţiune, el este.” – Lionel Shriver
Discursul lui Lionel Shriver, ţinut la Festivalul Scriitorilor din Brisbane, a stârnit mai multe controverse deşi, într-o lume care nu s-ar fi confruntat cu aceste probleme relativ noi, ar fi trecut neobservat sau, de fapt, nici măcar nu ar fi avut loc. Pe scurt, în discursul său, autoarea cărţii Trebuie să vorbim despre Kevin, atrage atenţia asupra unor ideologii nou-născute, în opinia sa, care pun sub semnul întrebării dreptul autorilor de a mai scrie ficţiune. Citeşte tot articolul
Comunismul criticat în volumul de nuvele fantastice „Proiecte de trecut”, de Ana Blandiana
Inevitabil, fantasticul va împrumuta întotdeauna ceva din ceea ce realul îşi atribuie ca fiind al său în fiecare zi. Însă graniţele care despart cele două forme nu sunt atât de bine delimitate. Încă din cele mai vechi timpuri, mitologiile şi credinţele au jucat un rol cât se poate de definitoriu pentru vieţile oamenilor. De la vrăjitoarele arse pe rug până la convingerea că strigoii există, oamenii au demonstrat că lasă întotdeauna fantasticului şi inimaginabilului loc să pătrundă în cotidian. Volumul Proiecte de trecut, scris de Ana Blandiana, reuneşte lumi care demonstrează existenţa simbiotică a unei realităţi greu de îndurat şi a unei evadări în imaginaţie. Citeşte tot articolul
Ficţiuni, supravieţuiri şi o revoluţie – „Viaţa ficţiunii după o revoluţie”, de Radu Cosaşu
Cunoscutul scriitor Radu Cosaşu – autorul seriei de Supravieţuiri (povestiri de „supravieţuire” în comunism), reeditate la Editura Polirom (revăzute şi rearanjate de scriitor) – a publicat recent ultimul volum al seriei, intitulat cât se poate de sugestiv Viaţa ficţiunii după o revoluţie. E un volum aşteptat, fiindcă Radu Cosaşu – cunoscut publicului larg, după ’90, ca jurnalist la Dilema veche, unde deţinea rubrica literară plină de savoare „Din vieaţa unui extremist de centru” – s-a retras, acum câţiva ani buni, din presă tocmai pentru a încheia Supravieţuirile, adăugându-le voletul lor postdecembrist. Citeşte tot articolul
Cenzura și autocenzura în scris în perioada comunistă pornind de la 3 cărți
Există uși în viață pe care nu ți le poate deschide nimeni niciodată. Mai sunt, desigur, și ferestre crăpate, umbre care se îngustează din ce în ce mai mult, lăsând lumina să pătrundă abia peste zeci de ani de când ai încercat ultima oară clanța. Era închis. Sunt semne ale unei tăceri care au înghețat în anii comunismului atât timpul, cât și oamenii. Dincolo de ceea ce nu trebuia să se mai spună, se infiltrase și ceea ce nu trebuia să se mai scrie: în cele din urmă, ținta finală, o autocenzură dureroasă, și-a arătat colții pentru câteva sezoane din literatură. Citeşte tot articolul
Lansarea volumului „Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă”
Joi, 4 iunie 2015, ora 18.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din Bucureşti (Calea Victoriei, nr. 45) va avea loc lansarea volumului Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă, de Emilia Şercan, volum apărut recent în colecţia „Collegium. Media” a Editurii Polirom, disponibil şi în format digital. Invitaţi, alături de autoare: Mihai Coman, Cristian Tudor Popescu, Mihai Retegan, Ioan Stanomir. Moderator: Ovidiu Şimonca. Citeşte tot articolul
”Aș fi vrut să fiu egiptean”, de Alaa al-Aswani – un volum complex, bântuit de un trecut glorios și un prezent abject
Alaa al-Aswani este considerat, pe bună dreptate, succesorul lui Naghib Mahfuz (Premiul Nobel pentru Literatură, 1988) pe meleagurile egiptene. Cea mai puternică voce contemporană ce străbate din Cairo în lumea întreagă, al-Aswani este de profesie stomatolog. Și-a început cariera literară la sfârșitul anilor '80, când s-a întors de la masterul pe care-l încheiase la Chicago, hotărât să devină scriitor. Primul său roman, Hârtiile lui Isam Abd al-Ati, a fost refuzat mult timp de către editorii care se temeau de conținutul subversiv al acestuia, care le-ar fi putut semna condamnarea la închisoare. De aceea, cartea în cauză a scriitorului egiptean a ajuns la public abia în 2004, după ce a avut succes cu romanul Blocul Iakubian (2002; Editura Polirom, 2008). Citeşte tot articolul
Cu degetul arătător spre Toni Morrison sau despre cenzura cărților
Acum ceva timp vă spuneam despre îngrijorarea personală a propos de o posibilă cenzură a cărții lui Toni Morrison, The Bluest Eye. Atunci era vorba despre un grup de părinți ai copiilor de la liceul Adams 12 Five Star School District (Colorado, America) care înaintaseră o petiție pentru a scoate din bibliografiile obligatorii cărțile pe care ei le consideră neadecvate pentru studiu. Deloc surprinzător, singura carte menționată atunci ca exemplu era cea a scriitoarei afro-americane. Decizia consiliului de conducere a școlii respective urma să fie făcută publică în luna august. Colac peste pupăză, am aflat din presa de peste hotare că un senator din statul Alabama s-a ”alăturat” propunerii cenzurării cărții în cauză, odată cu Asociația Familiei Americane. Acesta este punctul în care americanii mă calcă pe nervi. Citeşte tot articolul
Cazul Toni Morrison sau pericolul cenzurii în anul 2013
Când am citit un articol despre faptul că una dintre cărțile scriitoarei afro-americane Toni Morrison, The bluest eye, a fost clasificată drept ”nepotrivită” de către părinții elevilor dintr-un liceu american și au cerut retragerea cărții din bibliografii printr-o petiție, mi-am zis că nu-i adevărat. Ba da, este. Și este nu numai trist, ci și îngrijorător. The bluest eye este prima carte a lui Toni Morrison, publicată în 1970, și spune povestea lui Pecola, o tânără de culoare. De-a lungul timpului, din pricina temelor pe care le tratează (incest, molestare, rasism), a fost de mai multe ori în pericolul de a fi cenzurată. Însă nu s-a întâmplat (din fericire!). Citeşte tot articolul
eBook gratis: 1001 de nopţi, versiunea completă Burton
Aţi citit 1001 de nopţi? În întregime? Eu recunosc (nu cu ruşine, de data asta) că nu, pentru că nu am reuşit să adun la vremea aceea toate cele 14 volume scoase de editura Minerva in colecţia BPT (publicate între anii 70 şi aproape 90). Motiv pentru care îmi produce o senzaţie plăcută (ca expectativa finalului unei cărţi de poveşti căreia îi lipseau ultimele file) faptul că s-a publicat, pe site-ul unei biblioteci pe care am menţionat-o şi aici, în lista resurselor online de cărţi electronice, o ediţie completă (ebook) a celor 1001 de nopţi, versiunea cea controversată a lui Sir Richard Francis Burton, scriitor, explorator, traducător, diplomat, spion şi... poet. Citeşte tot articolul
O carte din Iran, pe care vrem să o citim!
Când vine vorba de lucruri interzise, cum e şi normal, nerăbdarea creşte. Cam aşa a fost pentru noi ştirea apariţiei acestei cărţi: de două ori interzisă de cenzură, pentru a deveni apoi cea mai vândută carte ever din Iran. "Cel care mă aşteaptă", de Parinoush Saniee, a apărut de curând la Polirom, iar nouă ne-a amintit de furnicăturile de plăcere şi indignare de pe vremea Persepolis, Broderii, Citind Lolita în Teheran şi a filmului No one knows about the persian cats. Citeşte tot articolul
De veghe în lanul de secară și criminalii
În urmă cu aproximativ 30 de ani, în SUA a fost o serie de procese împotriva industriei rock, pe motiv că ar promova pe căi subliminale mesaje distructive, iar copiii ar pica uşor în capcană. Nu suntem pe punctul de a diseca ce s-a întâmplat în anii '80-'90, dar cumva pe acelaşi traseu am vrut să găsim dacă există texte literare care în mod similar se presupune că ar instiga la rău. Cea mai la îndemână carte pentru o astfel de dezbatere a fost - şi va rămâne pentru ceva vreme - De veghe în lanul de secară, romanul de debut al lui J.D. Salinger, cu atât mai mult cu cât în anii '60 a fost cea mai cenzurată şi interzisă carte din SUA (în 1960, un profesor a şi fost concediat pentru că le-a dat-o elevilor spre lectură). Citeşte tot articolul
13 romane celebre supuse cenzurii
Istoria cenzurii literare merge departe în trecut, până undeva în Evul Mediu. Biserica Catolică stipulează o serie de publicaţii care au fost interzise congregațiilor sale încă din vremuri străvechi până în 1966.
Legea Campbell din Marea Britanie, care datează din 1857, a fost un decret care definea obscenitatea și imoralitatea în literatură şi impunea cenzura în funcţie de anumite criterii. Ok, vorbim de epoca Victoriană aici, însă legea respectivă a creat un precedent pentru legile de gen care au venit în secolul XX inclusiv în SUA. Legea Campbell a rămas intactă preţ de aproape 100 de ani când a fost schimbată şi astfel au reuşit să reintre în atenţia cititorilor romane celebre, precum "Amantul doamnei Chatterley", care au făcut furori în prima jumătate a secolului trecut, însă supuse cenzurii.
Hisham Matar: despre Gaddafi în Ţara Bărbaţilor
Cartea lui Hisham Matar, În ţara bărbaţilor, este despre Libia la un deceniu după înscăunarea lui Gaddafi. Dacă la început Marea Revoluţie promitea schimbare, după 10 ani portretul dictatorului se conturează definitiv căutând obsedat duşmanii din interior, organizând asasinări televizate pe stadioane, reducând totul la tăcere. Izolarea şi panica anilor '79 sunt cărămizile poveştii scriitorului libian, dar şi cărămizi ale unei temniţe care încă îl mai urmăreşte real. Citeşte tot articolul
