Tag: comunism

Cristian Teodorescu: „Acum încerc să mă vaccinez de elogii ca să-mi văd de treabă” (interviu)

Spre sfârșitul lui martie 2015 apărea, la Editura Cartea Românească, un roman excelent care se citește cu o plăcere extraordinară: Șoseaua Virtuții. Cartea Cîinelui, de Cristian Teodorescu. În aprilie avea loc o lansare a cărții la București, în mai la Tulcea, iar în octombrie binecunoscutul scriitor și jurnalist român era invitat la cea de-a patra ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, unde, îmi amintesc cu plăcere, a citit un fragment din acest roman. În martie 2016, Cristian Teodorescu va merge, la aproape un an distanță, într-un turneu de promovare a Șoselei Virtuții. Cartea Cîinelui - începe cu două lecturi publice: pe 2 martie la Brașov (ora 18:00, Librăria „Șt. O. Iosif”, alături de Ruxandra Ivăncescu, Romulus Bucur și Adrian Lăcătuș) și pe 3 martie la Sibiu (tot ora 18:00, Librăria Habitus, alături de Andrei Terian și Dragoș Varga).  Citeşte tot articolul

O mitologie a originilor – Sectanții, de Vasile Ernu

Cartea lui Vasile Ernu, „Sectanții” (Polirom, 2015) e un soi de ficțiune autobiografică. Nu avem de unde ști dacă istoria relatată a fost realmente trăită de autor, dacă e deci conformă cu realitatea, cert este că ea respectă convenția autenticității, prin scrierea la persoana I și abordarea unei formule confesive. E greu de spus, așadar, cât e istorie și cât e literatură aici, dar a le departaja e simplist și inutil. Naratorul-protagonist își asumă rolul de portavoce a comunității religioase căreia i-a aparținut și încă îi mai aparține, dacă nu prin altceva, atunci măcar prin fervoarea cu care își proclamă convingerile. Nu e fără însemnătate că pretextul narativ al cărții e tocmai moartea tatălui, așadar bilanțul comunității se face într-un moment de cumpănă, în care adevăruri mocnite ies la iveală, sfidător. Cartea poate fi citită și ca un manifest, ca o revanșă a unei comunități de năpăstuiți pentru care izbăvirea vine din chiar anatema aruncată asupra lor. Citeşte tot articolul

Cartea reper în înţelegerea colectivizării româneşti: Ţăranii sub asediu de Gail Kligman şi Katherine Verdery

„E cel mai cuprinzător şi mai pătrunzător volum despre colectivizarea agriculturii în România.” (Keith Hitchins)

Ţăranii sub asediu. Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962) de Gail Kligman şi Katherine Verdery, în traducerea Justinei Bandol, a apărut în această săptămînă la Editura Polirom, în cadrul prestigioasei colecţii „Historia” (coordonator Mihai-Răzvan Ungureanu), disponibil şi în ediţie digitală. Volum publicat cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Citeşte tot articolul

Şase luni în Coreea de Nord: „Fără tine, noi nu existăm”, de Suki Kim

• Bestseller New York Times • „O descriere tulburătoare a vieţii sub un regim opresiv.” (Publishers Weekly) • „Suki Kim reuşeşte să ne ducă în fabrica de roboţei a regimului nord-coreean şi astfel ne arată capacitatea de a rezista şi umanitatea celor dinăuntru şi, de asemenea, cum a reuşit singura dictatură ereditară a lumii să rămînă la putere aproape şapte decenii.” (Adelin Petrişor) Citeşte tot articolul

O capcană construită perfect – despre „Fals tratat de manipulare”, de Ana Blandiana

Indiferenţa, pagina 116, în Fals tratat de manipulare, scris de Ana Blandiana. E pagina la care mă opresc şi la care nici nu e nevoie să-mi promit că voi reveni. Aceasta e o pauză voită, un omagiu pe care mă simt obligată să-l fac, ca şi cum continuarea lecturii cărţii devine posibilă numai şi numai dacă eu scriu, mai întâi, despre primele o sută şaisprezece pagini. Citeşte tot articolul

Lansarea volumului „Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă”

Joi, 4 iunie 2015, ora 18.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din Bucureşti (Calea Victoriei, nr. 45) va avea loc lansarea volumului Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă, de Emilia Şercan, volum apărut recent în colecţia „Collegium. Media” a Editurii Polirom, disponibil şi în format digital. Invitaţi, alături de autoare: Mihai Coman, Cristian Tudor Popescu, Mihai Retegan, Ioan Stanomir. Moderator: Ovidiu Şimonca. Citeşte tot articolul

Televiziunea şi comunismul: „O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983)” de Alexandru Matei

Într-un studiu amplu, bine documentat, Alexandru Matei analizează raportul dintre televiziune şi politic în perioada comunistă, mai exact, perioada ceauşistă. E vorba despre un subiect nu tocmai comod, având în vedere faptul că şi în prezent televiziunile sunt aservite intereselor diverselor trusturi media. S-ar putea spune, aşadar, că şi astăzi avem de-a face cu un mecanism de manipulare asemănător celui practicat în „epoca de aur” ceauşistă (propagandă, deformarea informaţiei, dezinformare etc.). Citeşte tot articolul

Puterea cuvintelor în ţara “partidului unic” – “Simfonia lupului” de Marius Daniel Popescu

Născut la Craiova în 1963, absolvent de Silvicultură la Braşov şi emigrat în Elveţia în 1990, Marius Daniel Popescu este un scriitor român de limbă franceză care şi-a cucerit notorietatea în Elveţia, odată cu obţinerea prestigiosului Premiu „Robert Walser”, în 2008, pentru romanul de debut, La Symphonie du loup (Éditions José Corti, 2007)/ Simfonia lupului (Editura Humanitas, 2008, traducere de Emanoil Marcu). Cel de-al doilea roman al său, Les Couleurs de l’hirondelle (José Corti, 2012) a apărut şi el în traducere românească, în 2014, cu titlul Culorile rîndunicii , la Editura Polirom (traducere de Simona Modreanu). De altfel, acesta din urmă reprezintă – aşa cum declară autorul (în interviul pe care mi l-a acordat pentru Observator cultural nr. 752/ 12.12.2014) – a doua parte a unei trilogii care explorează, într-o manieră stilistică şi narativă aparte – cu ecouri din Noul Roman Francez, pe filiera scriitorilor optzecişti – propria biografie, în comunism şi postcomunism, a scriitorului. Citeşte tot articolul

Herta Müller la FILIT

O întâlnire cu Herta Müller nu este ceva obișnuit pentru spațiul cultural românesc (și nu numai). Câștigătoarea premiului Nobel pentru Literatură în 2009 evită întâlnirile cu presa - spunea chiar la un moment dat că interviurile îi amintesc de interogatorii și participă rar la conferințe sau evenimente. Bucuria de a o vedea la Iași a fost cu atât mai mare cu cât, după cum știți, probleme de natură personală au împiedicat-o să vină anul trecut. Iar bucuria mea a fost și mai mare pentru că am avut ocazia să particip la două evenimente - o conferință de presă în cerc restrâns și conferința de pe scena teatrului ieșean, în fața unui public extrem de numeros, care s-a înghesuit să o vadă pe cea care vorbește cu atâta intransigență, delicatețe și sofisticare despre perioada comunistă.  Citeşte tot articolul

Cum arată Bucureștiul văzut de Małgorzata Rejmer, o scriitoare poloneză

Despre parcursul profesional al Małgorzatei Rejmer, cât și despre întâlnirea cu scriitoarea poloneză, v-am povestit, pe larg, aici. Nu mai reiau decât faptul că volumul lui Rejmer, București. Praf și sânge, a apărut anul trecut în Polonia, fiind considerat una dintre cele mai importante apariții editoriale ale anului 2013, câștigând deja trei premii, fiind nominalizat la altele și cumpărat de aproximativ 10.000 de polonezi (ceea ce se poate numi un bestseller). Și la noi a fost tradus foarte repede (și excelent de Luiza Săvescu, apărut la Editura Polirom, în colecția ”Ego-grafii”, chiar la Bookfest 2014), la numai nouă luni de la lansarea în Polonia. Mi-am permis să sistematizez aceste informații pentru a avea o imagine de ansamblu asupra receptării acestui volum a priori rândurilor de mai jos. Citeşte tot articolul

Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism

Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism este un volum colectiv, coordonat de Dan Lungu și de Amelia Gheorghiță, care colectează texte despre consumul cultural din comunism. Dan Lungu anunță în prefața volumului că miza nu a fost una literară, ci de documentare a unor practici ce țin de o anumită perioadă. Cu puțin excepții (Andreea Răsuceanu, Luminița Corneanu, Dan Doboș sau Dumitru Ungureanu), volumul nu are contributori celebri. Ce i-a interesat pe cei care au conceput cartea a fost să strîngă mărturii ale oamenilor obișnuiți, care pot împărtăși experiențe culturale interesante sau semnificative pentru perioada comunistă. Citeşte tot articolul

Povestiri de pe Calea Moșilor

Adina Popescu despre “Povestiri de pe Calea Moșilor”: Mi-ar plăcea să existe cîte o carte pentru fiecare cartier din București

Adina Popescu a scris în Povestiri de pe Calea Moșilor (Editura Casa de Pariuri Literare) nişte proze  proaspete, cu doza de comic, stropul de nostalgie şi picătura de amar, toate legate între ele prin aceleaşi personaje şi locuri: un cartier duminical, cu inima în Calea Moşilor şi marginile cât ţinea o lume de copii, în Bucureştiul anilor ’80. Citeşte tot articolul

Bucureștiul demolat în fotografii

Volumul București demolat. Arhive neoficiale de imagine – 1985 de Șerban Bonciocat, Hanna Derer și Corina Popa este unul atipic din mai multe motive. De fapt, autorul este un tânăr, un student, în anii '85-'86, la Istoria și teoria artei, secție a Institutului „Nicolae Grigorescu” din București. Este vorba despre Cristian Bonciocat (1964-1986), al cărui portret îl face, la finalul cărții, prof. univ. dr. Corina Popa, care i-a fost, de altfel, profesoară. Pasionat de artă și istorie, Cristian Bonciocat și-a ales ca obiect de studiu arta românească veche, în special arta Evului de mijloc. A vizitat numeroase monumente, și-a făcut notițe și, mai ales, a făcut multe fotografii. Citeşte tot articolul