Yigru Zeltil scrie poezie, face traduceri, uneori și critică literară sau de arte vizuale și se pregătește să devină redactor al noii reviste Tomis. Are la activ, printre altele, două volume oficiale de versuri, „ulei de palmier” (2017) și „cacao” (2012, ambele la editura Tracus Arte). Are mai multe proiecte finalizate sau în lucru, dintre acestea menționăm „Institutul /rupere de rând/”, un site unde cataloghează cât mai multe dintre volumele de versuri care apar anual în limba română. În dialogul de față am pornit pe urmele volumului „ulei de palmier”, dar am ajuns mult mai departe: Citeşte tot articolul
Tag: cultura
Alexandra Florescu: „Realitatea de acum bate ce visam eu când eram mică” (interviu)
Alexandra Florescu este de aproape patru ani PR la Editura Nemira. Se implică în proiecte noi, nu are timp să se plictisească și, ca mai toți filologii „leviatanul ei a fost dintotdeauna tehnologia”. Cel mai mult o inspiră campaniile de promovare pe care le fac cei de la Penguin Random House, iar conținutul și originalitatea unor campanii din alte domenii sunt de multe ori o sursă de inspirație.
Târgul Internațional de Carte și Muzică Libris
Asociaţia „Libris Cultural” are deosebita plăcere să vă invite la cea de-a XV-a ediție a TÂRGULUI INTERNAŢIONAL DE CARTE ŞI MUZICĂ – LIBRIS ce se va desfășura în perioada 22 – 25 martie 2018 la Aula Universității Transilvania (Strada Iuliu Maniu nr. 41A). Citeşte tot articolul
Gala Premiilor Radio România Cultural 2018
Lucian Varșandan: Nominalizarea înseamnă foarte mult, deoarece în ochii mei, ea reprezintă o recunoaștere a muncii mele dar și a muncii echipei Teatrului German de Stat – Timișoara din ultima vreme, o echipă care a confirmat pe plan național și nu numai, prin valoarea proiectelor sale. Pentru mine personal, această nominalizare are și o conotație subiectivă, dacă există un liant între teatru și radio, atunci acest liant este teatrul radiofonic și de teatrul radiofonic mă leagă subiectul cercetare pentru teza mea de licență la Facultatea de Litere din cadrul Universității din Timișoara, o teză pe care am scris-o la radioul din Hamburg și iată că, cercul se închide într-un fel, această nominalizare, implicit recunoașterea ce mi-a fost adusă vine, nu in partea breslei în cadrul căreia am activat ci, dacă-mi e permisă formularea, din partea unei bresle surori care însă, împărtășește aceleași valori, precum o face și arta teatrală. Pentru toate aceste motive sunt foarte fericit și recunoscător radioului, una dintre cele mai mari și importante instituții media din România, câ s-a aplecat asupra muncii unuia dintre cele mai mici teatre din România și personal mă bucură și din acest motiv subiectiv și afectiv după această nominalizare. Citeşte tot articolul
Dan Dediu: „Un creier frumos se îngrașă în admirație” (interviu)
Dan Dediu a debutat în 2017 la Casa de Editură Max Blecher cu volumul „4,5 litri de sânge, miliardar”. Despre volum, Alex Ciorogar a scris: „Un debut deloc convențional: prin antamarea unui proiect identitar, Dediu ajunge, spre final, să interogheze înseși rațiunile artei poetice. Vulgar și seducător, profan, dar misterios, anti-eroul acestei cărți pare desprins din stirpea unui Berryman ori Seidel. O carte punk despre «supunere și devorare» în care misticismul incurabil ia locul violenței macho în câteva dintre cele mai porno momente ale industriei lirice contemporane”.
Prin culisele culturii japoneze – Paul Varley, „Cultura japoneză”
Nu îmi amintesc când am citit prima carte scrisă de un japonez. Și nici ce carte a fost aceasta. Știu însă că în ultimii ani, participând la evenimente care mi-au oferit posibilitatea nu doar de a prezenta cărți ale scriitorilor japonezi, ci și de a intra în contact cu personalități ale politicii și culturii din Japonia aflate în România, de a fi spectator la diverse manifestări ale acestei civilizații (poate că cea mai dragă mi-a fost ceremonia de ceai la care a participat soția ambasadorului Japoniei), am devenit din ce în ce mai atrasă de literatura niponă, de filosofia de viață transpusă în aceste cărți provocatoare, uneori greu de descifrat, ce te determină să cauți și să duci mai departe înțelegerea unui stil de viață aparte. Citeşte tot articolul
Dezbatere: Ce au în comun artiștii și programatorii?
Asociația CONECT vă invită luni, 30 octombrie la o dezbatere. Ne propunem să discutăm deschis despre nevoia de organizare și reprezentare a lucrătorilor culturali din România care nu se pot sindicaliza „grație” legii dialogului social, pentru că nu sunt încadrați cu contract individual de muncă. Citeşte tot articolul
Redefinirea feminității prin violență. Angela Marinescu
Timp de mai bine de jumătate de secol, idealul teoriilor feministe a fost configurarea progresivă a unei perspective anti-establishment, care să poată mitralia prejudecățile legate de femeie, implementate în mentalul uman mai ales prin scrierile lui Lacan, Derrida sau Freud. Punctul de convergență al celor trei gânditori îl constituie privilegierea instanței masculine – a phallus-ului – în toate domeniile cunoașterii. Ceea ce a prezidat la instituirea unui sistem falocratic a fost viziunea asupra femeii, speculațiiile din jurul dorințelor ei și al intenționalităților ei pe baza construcției sale fizice și psihice. În studiul Feminism și filosofie. Perspective asupra diferenței și egalității, Moira Gatens observă că femeile „au fost definite nu atât în termenii unor calități pozitive pe care le-ar avea, ci mai degrabă în termenii calităților masculine care le lipsesc”. Inconștient, ea se asociază, la nivel ideatic, cu Luce Irigaray când aceasta, pornind de afirmația lui Freud, că „anatomia înseamnă destin” și, analizându-i teoria, remarcă: Citeşte tot articolul